Republica Moldova împrumută alte 25 de milioane de euro de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, pentru dezvoltarea infrastructurii de gestionare a deșeurilor solide. La ședința de astăzi, 28 septembrie, membrii Comisiei politică externă și integrare europeană au avizat pozitiv inițierea negocierilor și semnarea unui acord în acest sens.

Banii vor fi folosiți pentru realizarea infrastructurii de management a deșeurilor solide, achiziționarea echipamentelor și utilajelor pentru transport, sortare, reciclare, compostare în mai multe raioane din țară: Ungheni, Nisporeni, Călărași, Edineț, Dondușeni, Ocnița, Briceni, Cahul, Cantemir, Taraclia și autoritățile locale ale UTA Găgăuzia.

Lucrările se vor desfășura în cadrul proiectului „Deșeuri solide în Republica Moldova”, care urmează a fi implementat în perioada 2023-2027.

Împrumutul în valoare de 25 de milioane de euro are un termen de valabilitate de 15 ani, care include și perioada de grație de patru ani.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#BERD #comisie #credit #împrumut

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.