Tractoarele și utilajele agricole și forestiere vor trebui să respecte standardele europene de siguranță înainte de a fi vândute, înmatriculate sau puse în funcțiune în Republica Moldova. Parlamentul a votat joi, 29 octombrie, în lectura a doua proiectul de lege care introduce aceste cerințe.

Noile cerințe se vor aplica tractoarelor, remorcilor și altor utilaje folosite în agricultură și silvicultură. Acestea vor trebui să aibă un certificat care să confirme că sunt sigure pentru oameni, nu pun în pericol mediul și respectă regulile de securitate la locul de muncă.

Utilajele care au fost deja verificate și au o omologare recunoscută în baza regulamentelor internaționale la care Republica Moldova este parte nu vor trebui să treacă din nou prin aceeași procedură. Vor fi recunoscute și omologările acordate în Uniunea Europeană.

Proiectul prevede și o procedură mai simplă pentru unele vehicule, inclusiv cele second-hand, tractoarele cu șenile și cele cu destinație specială. Totuși, utilajele verificate prin această procedură vor putea fi folosite doar în Republica Moldova.

Punerea în aplicare a noilor reguli va costa aproximativ 3,46 milioane de lei. Banii vor fi folosiți pentru organizarea instituțiilor care vor verifica utilajele și pentru dotarea și acreditarea serviciului tehnic responsabil de aceste verificări.

Datele prezentate în proiect arată că 47% dintre tractoarele și utilajele agricole importate în Republica Moldova provin din China, 29% din Japonia, iar 13% din statele membre ale Uniunii Europene. Noile reguli vor intra în vigoare la patru ani după publicarea legii în Monitorul Oficial.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Omologare #reguli noi #utilaje agricole

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china