Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Moldova își sărbătorește diplomații: Maia Sandu și Nicu Popescu le-au transmis mesaje de recunoștință

17 Ian. 2024, 11:37
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Victoria Laur
17 Ian. 2024, 11:37 // Actualitate //  Victoria Laur

Pe 17 ianuarie, în Republica Moldova este marcată Ziua profesională a diplomaților. Președinta Maia Sandu și ministrul de Externe Nicu Popescu au felicitat angajații din domeniu și le-au transmis mesaje de recunoștință.

Maia Sandu a punctat că prin eforturi diplomatic, s-a reușit stabilirea și aprofundarea parteneriatelor în domeniul apărării și securității, ceea ce contribuie la protejarea cetățenilor și a statului. În context, președinta s-a referit la evacuarea cetățenilor moldoveni din Gaza în 2023, organizarea summitului Comunității Politice Europene la Bulboaca și avansarea țării noastre în procesul de aderare la UE.

„Felicitări echipei noastre diplomatice cu prilejul Zilei profesionale a diplomatului, care e marcată astăzi. Ultimul an v-a adus mai multe motive de mândrie profesională: organizarea exemplară a summit-ului Comunității Politice Europene, promovarea intereselor țării în zeci de capitale și în cadrul organizațiilor regionale și internaționale, avansarea parcursului european. (…)

Decizia privind deschiderea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană – realizarea principală a guvernării și diplomației moldovenești – pune Republica Moldova pe un făgaș ireversibil de schimbare în bine. Integrarea europeană nu mai este doar un domeniu de politică externă, ci un proiect național, la realizarea căruia participă toți cetățenii, întreaga societate. (…)

Stimați diplomați, aveți recunoștința mea pentru dăruirea cu care vă faceți datoria. Contribuția fiecăruia dintre voi, de la angajații centralei MAEIE până la diplomații și angajații ambasadelor și consulatelor Moldovei din întreagă lume, este importantă pentru țară, pentru apărarea intereselor cetățenilor noștri. Mizăm în continuare pe profesionalismul diplomaților care vor ghida pașii pe care urmează să-i parcurgem până de aderare. Avem mult de lucru, dar am încredere că putem parcurge acest drum cu bine”, se arată în mesajul șefei statului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La rândul său, Nicu Popescu a apreciat determinarea diplomaților moldoveni în procesul de consolidare a relațiilor internaționale. Șeful la Externe s-a referit și la faptul că diplomații sunt cei care reprezintă imaginea Moldovei pe scena internațională.

„Dedicăm această zi recunoașterii eforturilor și angajamentului extraordinar al tuturor celor implicați în diplomația țării noastre. Este o ocazie să reflectăm asupra contribuțiilor semnificative aduse în promovarea imaginii Republicii Moldova pe scena internațională.

Îi felicit cu căldură atât pe cei care în prezent își dedică eforturile diplomației țării noastre, cât și pe cei care, de-a lungul timpului, au fost artizanii relațiilor noastre externe. Prin colaborare și determinare, am reușit să consolidăm parteneriate, să apărăm interesele naționale și să aducem Moldova în atenția comunității globale.

Împreună, am depășit provocări și am sărbătorit succese, demonstrând unitate în fața diverselor provocări globale.

La Mulți Ani tuturor actualilor și foștilor colegi din cadrul serviciului diplomatic al Republicii Moldova!”, a transmis în mesajul de felicitare ministrul Afacerilor Externe.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.