În perioada 20-24 aprilie 2026, delegația Parlamentului Republicii Moldova participă la sesiunea de primăvară a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), desfășurată la Strasbourg, Republica Franceză. Din componența delegației fac parte vicepreședinta Parlamentului, Doina Gherman, șeful delegației naționale la APCE, deputatul Ion Groza, precum și membrii delegației: deputații Veronica Roșca, Andrian Cheptonar, Natalia Davidovici, Renato Usatîi și Igor Dodon.

Potrivit unui comunicat al Legislativului, în cadrul sesiunii, șeful diplomației moldovenești, Mihai Popșoi, va prezenta comunicarea tradițională în numele Președinției Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei și va răspunde întrebărilor parlamentarilor APCE.

Totodată, pe agenda sesiunii sunt incluse subiecte de actualitate, printre care: necesitatea respectării dreptului internațional, a păcii și stabilității în regiunea extinsă a Orientului Mijlociu, precum și consolidarea responsabilității și a justiției prin intensificarea eforturilor pentru instituirea Tribunalului Special pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei.

La fel, vor fi examinate chestiuni ce vizează combaterea violenței și a discursului instigator la ură împotriva politicienilor, protejarea libertății de religie și de convingere în Europa, precum și abolirea pedepsei cu moartea în toate circumstanțele. De asemenea, dezbaterile vor aborda îmbunătățirea implementării Convenției de la Istanbul, prin valorificarea experienței acumulate, precum și promovarea unei culturi a consimțământului.

„În cadrul sesiunii, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei urmează să adopte un aviz asupra proiectului de protocol adițional la Convenția privind spălarea banilor, căutarea, sechestrarea și confiscarea produselor infracțiunii, precum și finanțarea terorismului. Lucrările sesiunii se vor încheia cu ceremonia de decernare a Premiului Muzeului Consiliului Europei pentru anul 2026”, se arată în comunicatul emis de Parlament.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Republica Moldova deține, în perioada 14 noiembrie 2025-15 mai 2026, Președinția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei. Țara noastră este stat membru al Consiliului Europei din anul 1995.

#APCE #delegatie #Moldova #parlament #Strasbourg

Uniunea Europeană a acordat Spaniei miercuri, 9 septembrie, un ajutor de urgență de circa 115 milioane de euro pentru a o sprijini în gestionarea situației din exclava Ceuta după sosirea masivă și ilegală a circa 70.000 de migranți dinspre Maroc la sfârșitul lui iulie, transmite Agerpres.

„Fondurile vor servi în special la întărirea supravegherii frontierelor, achiziția de echipamente precum camere cu termoviziune și desfășurarea de personal suplimentar”, a precizat Comisia Europeană.

Ajutorul, în valoare totală de 114,7 milioane de euro, vizează, de asemenea, sprijinirea returnării persoanelor aflate în situație ilegală în Ceuta și mărirea capacităților de primire în enclava spaniolă pentru minorii neînsoțiți, potrivit Bruxelles-ului.

Peste 70.000 de migranți au intrat cu forța în Ceuta pe 30 și 31 iulie, pe jos sau înot. Ceuta este una dintre cele două frontiere terestre dintre Europa și Africa, alături de celălalt teritoriu spaniol, Melilla. Acest aflux a dus la zeci de decese și dispariții.

Majoritatea migranților au plecat între timp, dar câteva mii – 5.000, potrivit guvernului prim-ministrului Pedro Sánchez, sau cel puțin 10.000, potrivit autorităților locale – sunt încă în Ceuta, mulți dormind pe străzi și pe plaje.

Președintele exclavei, Juan Jesus Vivas, a cerut marți ajutorul Uniunii Europene pentru asigurarea integrității acestui teritoriu.

„Vom cere să existe o prezență permanentă a Europei la Ceuta”, în special prin intermediul agenției Frontex, a declarat el la Bruxelles înaintea întâlnirii de marți cu comisarul pentru problemele migrației, Magnus Brunner, și cu comisarul pentru Mediterana, Dubravka Suica.

Vivas, membru al Partidului Popular (dreapta), a acuzat Marocul că s-a aflat în spatele celui mai recent aflux masiv de persoane, „prin acțiune sau prin omisiune”.

În schimb, prim-ministrul socialist Pedro Sánchez a dat asigurări joi în parlament că niciun serviciu de informații „nu a prezentat guvernului probe solide că Marocul ar fi planificat sau orchestrat” acest aflux brusc de migranți.

Însă dubiile cu privire la rolul Marocului s-au intensificat săptămâna trecută după dezvăluirea unui raport al poliției, care evidenția „permisivitatea” forțelor de securitate ale acestei țări în timpul crizei.

Justiția spaniolă a deschis luni o anchetă cu privire la criza migranților, bazându-se în principal pe acest raport.