Banca Națională a Moldovei (BNM) a pus în circulație, astăzi, 21 aprilie 2026, moneda comemorativă „100 de ani de învățământ românesc superior în Basarabia”, din seria „Evenimente istorice”.

Moneda are valoarea nominală de 50 de lei și este confecționată din argint. Aceasta are o greutate de 22,0 grame, un diametru de 35 mm, formă rotundă și margine zimțată. Tirajul este de 700 de exemplare.

Aversul redă stema Republicii Moldova, anul de emisiune „2026” și inscripția „Republica Moldova” dispusă în arc de cerc. Tot aici se regăsesc marcajele „Ag 999”, valoarea nominală „50 LEI” și greutatea „22,0 g”, înscrise în exergă.

Reversul prezintă imaginea clădirii primei instituții de învățământ superior românesc, inscripția stilizată „100 de Ani” și textul „Învățământ Românesc Superior în Basarabia”, dispus în arc de cerc. Designul reversului este semnat de Mihaela Socolovschi.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#BNM #circulatie #moneda comemorativa

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.