Republica Moldova urmează să primească, la începutul lunii octombrie, fondurile aferente reformelor care trebuiau realizate până în iunie 2026 și care au fost îndeplinite. În zilele următoare, Comisia Europeană va face evaluarea oficială a acestor reforme, iar ulterior va debursa banii pentru etapele confirmate ca fiind realizate.

Până acum, Republica Moldova a realizat 28 de angajamente de reformă și a deblocat peste 500 de milioane de euro prin Mecanismul de Reformă și Creștere. Potrivit Comisiei Europene, rata de realizare a angajamentelor depășește 90%.

Informațiile au fost prezentate la prima reuniune a Comitetului de monitorizare privind implementarea Mecanismului de Reformă și Creștere, desfășurată joi, 24 sepembtrie, la Chișinău.

„Moldova se află în fruntea țărilor candidate în ceea ce privește implementarea Planului de Creștere, cu o rată de realizare a angajamentelor de peste 90%. Este un rezultat remarcabil, iar acum cel mai important este să mențineți acest ritm”, a declarat Adrienn Kiraly, directoare în cadrul Direcției Generale pentru Extindere, Vecinătate Estică și Turcia a Comisiei Europene.

Potrivit oficialului, următoarele șase luni vor fi importante pentru realizarea mai multor etape prevăzute în Plan, inclusiv pentru accelerarea investițiilor.

„Puteți conta pe sprijinul nostru”, a spus Kiraly.

La rândul său, Alexei Buzu, secretar general al Guvernului și coordonator național al Mecanismului de Reformă și Creștere, a subliniat că autoritățile trebuie să păstreze ritmul reformelor și să avanseze mai rapid cu proiectele de investiții.

„Planul de Creștere este cel mai mare pachet de sprijin economic pentru Republica Moldova și cea mai cuprinzătoare agendă de reforme din istoria țării. Este o oportunitate fără precedent pe care nu ne putem permite să o ratăm”, a declarat Buzu.

În cadrul reuniunii au fost discutate și măsuri pentru extinderea investițiilor prin Platforma de Investiții pentru Vecinătate. Participanții au subliniat și necesitatea unei monitorizări și raportări transparente, precum și a consolidării capacităților instituționale pentru realizarea la timp a angajamentelor.

Planul de Creștere pentru Republica Moldova are o valoare de până la 1,9 miliarde de euro pentru perioada 2025–2027. Finanțarea este acordată în funcție de îndeplinirea reformelor convenite între Republica Moldova și Uniunea Europeană.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#planul de creștere #Republica Moldova #Uniunea Europeana

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.