Comisia Europeană a virat astăzi, 1 august Republicii Moldova prima tranșă de 50 de milioane de euro din asistența macrofinanciară de 150 de milioane de euro. Anunțul a fost făcut de eurodeputatul român, Siegfried Mureșan, care a precizat că, faptul că prima tranșă din asistența macrofinanciară a fost deja virată de Comisia Europeană arată că „autoritățile de la Chișinău și-au făcut treaba și că există progrese în aceste domenii”.

„O nouă veste bună pentru Republica Moldova. Comisia Europeană a virat astăzi Republicii Moldova prima tranșă, de 50 de milioane de euro, din asistența macrofinanciară de 150 de milioane de euro pe care am aprobat-o în primăvară în Parlamentul European. 35 de milioane de euro sunt împrumuturi în condiții favorabile și 15 milioane de euro sunt fonduri europene nerambursabile. Asistența macrofinanciară de 150 de milioane de euro a fost adoptată de Uniunea Europeană pentru a ajuta Republica Moldova să-și acopere o parte din necesarul de finanțare determinat de gestionarea crizei refugiaților, criza energetică, pandemia de COVID-19 și alte consecințe ale războiului declanșat de Rusia în Ucraina”, se arată în anunțul lui Mureșan.

Europarlamentarul a precizat că, plățile în cadrul asistenței sunt strict condiționate de buna derulare a programului cu Fondul Monetar Internațional, precum și de progrese în domenii cheie agreate cu Uniunea Europeană, precum lupta anticorupție, statul de drept, buna guvernanță economică sau independența energetică.

„Așa cum am spus și în momentul în care am aprobat sprijinul financiar în Parlamentul European, banii aceștia sunt foarte utili pentru Republici Moldova, dar nu sunt suficienți. Trebuie să facem mai mult. Republica Moldova este țara europeană care a primit cei mai mulți refugiați din Ucraina, raportat la populație, chiar dacă gestionarea refugiaților a pus și pune o mare presiune pe economia țării. Autoritățile de la Chișinău și cetățenii Republicii Moldova se confruntă, de la începutul anului, cu trei crize majore: criza generată de pandemia de COVID-19, criza energetică și criza generată de războiul din Ucraina. Așteptăm din partea Comisiei Europene noi propuneri de sprijinire financiară a Republicii Moldova. Sunt sigur că noi, în Parlamentul European, vom aproba aceste noi propuneri la fel de repede cum am aprobat și asistența macrofinanciară de 150 de milioane de euro”, conchide Mureșan.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#bani #Comisia Europeană #Siegfried Mureșan #tranșă

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.