Miniștrii Energiei din UE au căzut de acord marți la un plan ce ține de reducerea cu 15% a consumului de gaze, în așteptarea unei posibile sistări totale a livrărilor rusești de energie. Unii oficiali se tem că actuala propunere nu va fi suficientă pentru a pregăti UE pentru iarnă, scrie Libertate.ro cu referire la Deutsche Welle și Bloomberg.

Acordul a fost anunțat de oficialii cehi, în condițiile în care Praga deține în prezent președinția rotativă a UE.

„Nu a fost o misiune imposibilă!”, a scris președinția cehă a UE pe contul său de Twitter.

Urgența de a acționa a crescut după ce Gazprom a anunțat că, începând de miercuri, va reduce și mai mult livrările de gaze prin conducta Nord Stream, la aproximativ 20% din capacitatea normală, scrie Bloomberg. Compania energetică rusească a motivat reducerea livrărilor spunând că încă o turbină are nevoie de lucrări de întreținere, astfel că va fi scoasă din funcțiune. Ministerul german al Economiei a declarat însă că nu vede „niciun motiv tehnic” pentru această reducere.

Anunțul a fost făcut după reuniunea miniștrilor energiei din cele 27 de state membre, care au discutat pe tema unei propuneri inițiale formulate de Comisia Europeană. Planul inițial, conform căruia toate țările UE ar fi putut fi obligate să respecte obiectivul în caz de urgență, s-a lovit de opoziția mai multor state membre. Astfel, planul actual presupune în continuare o reducere voluntară cu 15% a consumului de gaze între lunile august 2022 și martie 2023.

Pentru ca această reducere să devină obligatorie, în cazul unei crize majore, ar fi nevoie însă de votul majorității statelor membre, după o propunere în acest sens formulată de Comisie sau de cinci state membre. Țări precum Irlanda sau Malta, care nu sunt conectate la rețelele de gaze ale UE, pot fi exceptate de la acest acord.

Există de asemenea obiective reduse pentru țările care exportă gaze sau pentru cele ale căror depozite de gaze sunt aproape pline în acest moment. Polonia este una dintre acestea din urmă și a subliniat că nu are de ce să își reducă consumul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În plus, anumite industrii, cum ar fi cea chimică și cea siderurgică, pot fi exceptate de la o eventuală măsură de reducere a consumului. Atunci când vor alege metodele de reducere a consumului, statele membre au convenit că ar trebui să acorde prioritate măsurilor care nu afectează clienții protejați, cum ar fi consumatorii casnici și serviciile esențiale pentru funcționarea societății, cum ar fi entitățile critice, asistența medicală și apărarea, a precizat un comunicat al Consiliului UE.

Ministra poloneză a energiei, Anna Moskwa, a declarat marți că planul UE este „neutru” pentru țara sa, deoarece nu include obiective obligatorii.

„Nu putem accepta nicio decizie care este impusă țărilor. Securitatea energetică este o prerogativă națională”, a declarat Moskwa reporterilor.

Opoziția față de acest plan a fost condusă nu numai de Polonia, dar și de Spania și Portugalia, care au puține legături cu rețeaua de gazoducte a UE. De asemenea, Grecia a afirmat că planul ar reprezenta o povară prea mare pentru economia și cetățenii săi. Pe de altă parte, Germania, care se numără printre țările puternic dependente de gazul rusesc, a susținut cu tărie planul de urgență.

#gaze naturale #UE

Ministra Finanțelor, Victoria Belous, spune că nemulțumirile instituțiilor publice față de noua lege a salarizării trebuie analizate prin prisma posibilităților bugetare. Declarația vine după ce Consiliul Superior al Magistraturii și Consiliul Superior al Procurorilor au cerut revizuirea prevederilor privind remunerarea judecătorilor și procurorilor.

CSM solicită, între altele, majorarea cu 10 clase a poziției de salarizare a judecătorilor, în timp ce CSP susține că observațiile sale au fost preluate doar parțial.

Belous susține că dorința de majorare a salariilor este firească în sectorul public, însă orice creștere trebuie corelată cu resursele disponibile.

„Majoritatea instituțiilor publice doresc un salariu mai mare. (…) Costul legii salarizării este de peste 5 miliarde de lei”, a declarat ministra Finanțelor.

Potrivit lui Belous, autoritățile își doresc salarii mai atractive în sectorul public, inclusiv pentru angajații din sistemul de justiție, însă marja de majorare este limitată de capacitățile bugetului de stat: ”Suntem limitați, trebuie să ne ducem la buget”, a explicat ministra.

Declarațiile vin în contextul în care CSM a criticat formula propusă pentru judecători, considerând că majorările sunt insuficiente, iar CSP a solicitat modificări suplimentare ale proiectului, inclusiv un mecanism de ajustare anuală a salariilor procurorilor.