Republica Moldova merge, tradițional, în urma carului, iar mai nou și la capitolul COVID-19. După ce tulpina indiană Delta a făcut ravagii în țară, iar alte state sunt îngrijorate deja de noua tulpină africană Omicron, mult mai contagioasă, autoritățile din sănătate de la noi se laudă, în premieră, cu primele secvențieri ale virusului SARS-CoV-2.

Acest lucru a fost posibil datorită secvențiatorului de ultimă generație, procurat și donat de Uniunea Europeană și Organizația Mondială a Sănătății (OMS) pentru laboratorul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP), se precizează într-un comunicat al Ministerului Sănătății.

În total au fost suspuse secvențierii 31 de probe, iar rezultatelor obținute în urma investigațiilor, au stabilit că varianta Delta a noului virus este prezentă și în Moldova.

„Rezultatele datelor de secvențiere vor fi integrate în sistemul național de supraveghere și corelate cu cazurile de COVID-19 pentru monitorizarea mutațiilor virusului SARS-CoV-2 pe teritoriul țării noastre. La fel, secvențele de consens vor fi partajate în GISAID EpiCov – baza de date internaționale (www.gisaid.org), unde vor putea fi comparate și corelate cu variantele de virus cu mutații existente în alte țări. În același context, precizăm că OMS a instruit cinci specialiști ai laboratorului virusologic al ANSP, care vor stabili criteriile de selectare a probelor pentru secvențiere, astfel încât să identifice posibilele variante de mutații”, anunță responsabilii de la Ministerul Sănătății.

Anterior probele erau transmise la un laborator din Germania, a ținut să precizeze ministra Sănătății.

„Secvențiatorul cu un cost de circa 400 000 euro a fost procurat cu suportul financiar al Uniunii Europene și asistența tehnică a OMS. Felicitări ANSP pentru un pas înainte spre modernizare și știință. Felicitări, Moldova!”, a scris pe Facebook ministra Sănătății, Ala Nemerenco.

Amintim că, oficial, primele cazuri ale Tulpinei Delta au fost confirmate la sfârșitul lunii iulie curent, atunci când 12 probe din 15 trimise la un laborator în Germania, au fost confirmate pozitiv. Varianta B1617.2 (Delta) sau tulpina indiană are un grad ridicat de contagiozitate, de două ori mai mare față de tulpina inițială și cu aproximativ 60% mai mare decât tulpina Alpha, cunoscută ca varianta britanică.

Între timp, Ministerul Sănătății mai precizează că secvențiatorul de la ANSP va permite monitorizarea dinamicii transmiterii virusului și apariția de noi variante genetice, investigarea relației dintre genotipurile SARS-CoV-2 și datele epidemiologice, precum transmisibilitatea și severitatea bolii, identificarea grupurilor de risc pentru a ghida acțiunile de sănătate publică, evaluarea legăturii dintre tulpinile virale din cadrul clusterelor epidemiologice și monitorizarea contactelor și a altor măsuri de sănătate publică, evaluarea și confirmarea reinfectărilor, evaluarea impactului mutațiilor asupra performanței medicamentelor antivirale.

#Delta #laborator #Ministerul Sănătății #secventiere

Rusia se pregăteşte pentru ca războiul din Ucraina să continue ani de zile, planificând cheltuieli de război record şi renunţând la planurile de reducere a bugetelor militare, scrie adevărul.ro.

Cheltuielile militare prevăzute pentru anul viitor, în valoare de 17,1 trilioane de ruble (205 miliarde de dolari), ar reprezenta o creştere anuală de peste 40% faţă de cheltuielile de apărare planificate pentru acest an – sumele totale reale rămân clasificate – şi o creştere de aproape 380% faţă de anul dinaintea începerii războiului. Oficialii prevăd doar o scădere uşoară, la 16,6 trilioane de ruble în 2028 şi la 16,3 trilioane de ruble în 2029.

Această traiectorie reprezintă o schimbare bruscă faţă de situaţia de acum un an, când Moscova intenţiona să modereze creşterea cheltuielilor militare, în încercarea de a reduce deficitul bugetar şi de a reface rezervele epuizate în timpul războiului.

În schimb, noul buget vine într-un moment în care negocierile mediate de SUA sunt în mare parte blocate, oficialii europeni avertizează din ce în ce mai des asupra atacurilor hibride dirijate de la Moscova, iar Rusia continuă să bombardeze oraşele şi infrastructura ucrainene.

„Putin ridică miza”, a declarat Kirill Rogov, directorul Re: Russia, un grup de cercetare cu sediul la Viena. El transmite mesajul că Rusia „va continua să investească în război, iar Europa trebuie să decidă dacă este pregătită să menţină acelaşi nivel de sprijin” pentru Ucraina, a explicat el. Schimbarea este deosebit de frapantă în comparaţie cu aşteptările de acum un an, când planul de cheltuieli alimentase speranţele că acest conflict s-ar putea încheia în cele din urmă, a mai spus Rogov.

Putin a subliniat cât de mult s-au schimbat lucrurile joi, când i-a acuzat pe oficialii europeni că agravează tensiunile cu Rusia şi se pregătesc pentru un potenţial conflict în a doua jumătate a acestui deceniu, făcând referire la exerciţiile militare din Marea Baltică şi la declaraţiile politicienilor occidentali cu privire la exclava baltică Kaliningrad. El a afirmat că Rusia nu are intenţia de a ataca Europa, dar a avertizat că orice atac direct asupra teritoriului rus ar forţa Moscova să ia în considerare utilizarea întregii game de arme de care dispune.

„Înţelegem că ne-am confrunta cu un adversar de două ori mai mare decât noi din punct de vedere al populaţiei, cu un potenţial economic şi militar semnificativ”, a spus Putin. „Nu dispunem de atâtea forţe şi mijloace pentru a contracara această ameninţare. Dar nimeni nu dispune de mijloacele de distrugere de care dispune Rusia astăzi”, a recunoscut el.