Republica Moldova înregistrează cel mai mare spor natural negativ al populației din istoria țării (diferența dintre cei născuți și cei care au murit). Din 1996, practic în fiecare an sporul natural este negativ, însă în ultimii trei ani situația a devenit dramatică, lucru care va afecta securitatea țării pe viitor. Constatările aparțin expertului în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, care a analizat mai multe date ale Biroului Național de Statistică, transmite IPN.

Potrivit lui, mărimea populației de astăzi din Republica Moldova este similară cu cea din anul 1956. În anii 2021-2022, s-a înregistrat cea mai mare reducere a numărului de moldoveni din istoria țării. Această scădere puternică a fost determinată de un sporul natural negativ, care este în scădere de la an la an, și de migrația moldovenilor peste hotare.

„Anii 2021-2022 sunt ani record, când am avut cea mai mare reducere a populației din istoria țării, reducere determinată în primul rând de migrația foarte mare. 88 de mii de oameni au plecat peste hotare. În 2021, cu 16 mii de persoane s-au născut mai puțin decât au decedat. Recordul absolut din toată istoria Republicii Moldova. În 2022 – cu 9200 mai puține nașteri decât decese. La noi populația în trei ani s-a redus cel mai dramatic”, a spus Veaceslav Ioniță.

Dacă în 1970 populația mai mare de 60 de ani era de 9,7%, în 2010 a ajuns 14%, în 2020 – 21,7%, iar în 2022 – 23,8%.

Analistul economic a mai menționat că până în 2005 vârsta medie a unei femei care năștea primul copil era 22,4 ani. Acum se apropie de 25 de ani. Din 2015, a crescut destul de puternic ponderea femeilor care nasc peste 35 de ani.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Expertul a mai precizat că în 1950 s-au născut 103 mii de copii, an cu cea mai mare rată a natalității. În 1986 s-au născut 94,7 mii de copii, fiind înregistrată pentru prima dată o nouă creștere după 35 de ani de scăderi. Din 1986 nașterile au fost într-o scădere galopantă până aproape de 2000, când s-au născut 37,4 mii de copii. În 2015 a înregistrat 45,5 mii de nașteri. În 2020 sau născut 34,3 mii de copii, în 2022 – 30 de mii. Estimativ, în 2025 se vor naște 26100 de copii, iar în 2030 – 22800 de mii copii.

Veaceslav Ioniță susține că problema demografică nu este doar specifică Republicii Moldova. Sporul natural negativ este o problemă în întreaga Europă, unde, la fel, se înregistrează o reducere naturală a numărului populației.

#expert #populație #spor natural

Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat miercuri, 19 august, că intenționează să se întâlnească cu liderul nord-coreean Kim Jong Un în cursul acestui an și a afirmat că această țară asiatică deține 57 de arme nucleare „foarte puternice”, informează hotnews.ro.

Declarațiile au venit după ce Trump a ordonat oficialilor de la Pentagon să întrerupă exercițiile militare comune cu Coreea de Sud, afirmând că acestea transmiteau Phenianului un mesaj „total inadecvat și ostil” față de o țară care s-a arătat „neamenințătoare și respectuoasă”.

Când a fost întrebat, miercuri, dacă se așteaptă să se întâlnească cu Kim în cursul acestui an, Trump a răspuns: „Da, o voi face”.

Trump a declarat luni că a primit un răspuns de la Kim în urma încercărilor lui de a relua dialogul. The Wall Street Journal a relatat că liderul de la Casa Albă i-a îndemnat pe consilieri să organizeze o întâlnire față în față cu Kim încă din această toamnă.

Misiunea Coreei de Nord la Națiunile Unite din New York nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii cu privire la ultimele declarații ale lui Trump, dar acestea au venit imediat după ce sora influentă a lui Kim, Kim Yo Jong, a afirmat că nu are cunoștință de vreo comunicare recentă între liderii celor două țări.

Kim Yo Jong a mai spus că, deși relația dintre liderii Statelor Unite și Coreei de Nord era „cu adevărat excelentă”, Washingtonul continua să desfășoare exerciții militare alături de Seul și amenința securitatea națională a Phenianului.

Trump a organizat o serie fără precedent de summituri cu Kim în 2018 și 2019, dar eforturile diplomatice au eșuat din cauza cererilor SUA ca Phenianul să renunțe la armele sale nucleare. De atunci, Trump s-a referit în repetate rânduri la Coreea de Nord ca la o „putere nucleară”, deși administrația lui a continuat să solicite denuclearizarea țării și nu o recunoaște oficial ca stat posesor de arme nucleare.

Trump a încercat să relanseze eforturile diplomatice în al doilea mandat al său.

„Îl cunosc foarte bine pe Kim Jong Un, iar el va fi în regulă atâta timp cât noi avem un președinte inteligent”, le-a spus președintele american reporterilor miercuri, în timpul unei vizite la un heliport pe care îl construiește pe istoricul South Lawn al Casei Albe.

„Faptul că mă înțeleg bine cu el – ăsta e un lucru bun, nu unul rău. El are 57 de arme nucleare foarte puternice”, a spus Trump. „Asta nu ar fi trebuit să se întâmple niciodată. Dacă aș fi fost președinte, nu aș fi permis-o. Dar el (Kim, n.r.) le are”, a adăugat președintele SUA.

Faptul că Trump a menționat un număr specific de arme nucleare deținute de Coreea de Nord este unul extrem de neobișnuit, notează Reuters.

Guvernul SUA nu publică oficial o estimare a arsenalului nuclear al Coreei de Nord, deși un raport din 2025 al Serviciului de Cercetare al Congresului a menționat că experții din sectorul neguvernamental estimează că Phenianul a produs suficient material fisionabil pentru până la 90 de focoase nucleare, dar ar fi asamblat aproximativ 50.

În iunie, Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm a estimat că Coreea de Nord „a asamblat, probabil, în jur de 60 de focoase și deține suficient material fisionabil pentru a produce cel puțin încă 30”.

În timpul primului mandat al lui Trump, Kim l-a numit pe acesta „un bătrân senil și deraiat mintal din SUA” și a amenințat că are la dispoziție un „buton nuclear” pe biroul său.

Însă cei doi lideri au transformat acea tensiune în întâlniri față în față, inclusiv un scurt schimb de replici în zona demilitarizată dintre Coreea de Nord și Coreea de Sud, vizită în cadrul căruia Trump a devenit primul președinte american în exercițiu care a pășit pe teritoriul Coreei de Nord.