Republica Moldova și România susțin planul de pace a lui Vladimir Zelenski. Conform declarației semnate la trilaterala de la București de către miniștrii de Externe și cei ai Apărării. Oficialii reiterează condamnarea războiului și cer ca persoanele responsabile să poarte răspunde pentru atrocitățile comise.

Părțile punctează că vor ține cont principiile fundamentale care stau la baza ordinii internaționale bazate pe reguli – independența, suveranitatea și integritatea teritorială, conform G4Media. Aceștia menționează și angajamentul de a le respecta suveranitatea, în cadrul frontierele lor recunoscute internaționale, inclusiv apele teritoriale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Textul integral al declarației de la București

„Noi, miniștrii afacerilor externe și miniștrii apărării din România, Republica Moldova, și Ucraina, ne-am reunit în data de 13 aprilie 2023, la București, pentru a discuta situația de securitate din regiunea noastră și perspectivele viitoare de cooperare.

Statele noastre sunt conectate de istorie, geografie și de viziunea noastră comună pentru un viitor pașnic și prosper. Apreciem beneficiile dezvoltării legăturilor noastre puternice în domeniile politic, economic, al infrastructurii, securității, apărării și ale legăturilor culturale, atât pentru țările noastre, cât și pentru întreaga regiune.

Ca parteneri din partea estică a continentului european, împărtășim preocupări similare de securitate și avem același interes pentru o regiune a Mării Negre stabilă și sigură.

Invazia militară brutală, ilegală și neprovocată a Rusiei împotriva Ucrainei din 2022, ca o continuare a agresiunii începute de Rusia asupra Ucrainei în 2014, a provocat suferințe și distrugeri pentru milioane de oameni, readucând din nou războiul pe continentul european.

Pe lângă atacurile armate asupra Ucrainei, Rusia continuă să folosească tactici hibride variate care urmăresc să intimideze în continuare Ucraina, Republic Moldova și alte state din regiune. Ne exprimăm dorința de a încuraja cooperarea apropiată pentru a consolida capacitățile comune pentru a combate propaganda rusă și a întări reziliența societăților noastre, inclusiv în ceea ce privește dezinformarea.

Am reiterat condamnarea noastră fermă a acestor acțiuni agresive care reprezintă o amenințare fără precedent în ultimele decenii pentru regiunea noastră și pentru spațiul euroatlantic. Războiul de agresiune al Rusiei reprezintă o încălcare flagrantă a dreptului internațional. Am condamnat agresorul și pe toți cei care facilitează războiul dus de Rusia, inclusiv Belarus.

Respectul nostru pentru principiile fundamentale care stau la baza ordinii internaționale bazate pe reguli – independența, suveranitatea și integritatea teritorială – este de nezdruncinat. Subliniem angajamentul pentru suveranitatea, integritatea teritorială și independența Republicii Moldova și a Ucrainei în cadrul frontierele lor recunoscute internaționale, inclusiv apele teritoriale.

Marea Neagră rămâne o regiune de importanță strategică pentru continentul european și pentru regiunea euroatlantică. Vom continua să lucrăm împreună, atât timp cât va fi necesar, pentru a sprijini dreptul statelor de a-și alege liber politica externă și alianțele, pentru a-și exercita dreptul la auto-apărare, pentru a consolida reziliența și stabilitatea, securitatea și prosperitatea în regiunea noastră.

Extinderea Uniunii Europene, precum și cooperarea sporită cu NATO sunt elemente esențiale în acest sens și vom depune toate eforturile pentru continuarea sprijinului puternic european și euroatlantic pentru această regiune.

În acest context, subliniem importanța deciziei istorice a Consiliului European din 23 iunie 2022 de a acorda Republicii Moldova și Ucrainei statutul de candidat la aderarea la UE și am agreat să accelerăm eforturile pentru ca cele două state să devină membri cu drepturi depline ai UE. Așteptăm cu nerăbdare evaluarea Comisiei Europene asupra progreselor înregistrate de cele două state și decizia de a începe negocierile de aderare la UE ale Ucrainei și Republicii Moldova încă în cursul acestui an.

România și Republica Moldova și-au reafirmat disponibilitatea de a sprijini inițiativa Ucrainei pentru o pace cuprinzătoare, justă și durabilă, și și-au exprimat susținerea pentru Formula de Pace a Președintelui Zelenski și angajamentul de a lucra activ cu Ucraina pentru implementarea Planului de Pace în 10 puncte. Subliniem că Formula de Pace reprezintă viziunea noastră comună asupra pașilor necesari care să asigure o pace cuprinzătoare, justă și durabilă pentru Ucraina și pentru securitatea întregii lumi.

Subliniem că cei care au înfăptuit crime grave din punctul de vedere al dreptului internațional pe teritoriul Ucrainei, precum și oficialii responsabili, trebuie să răspundă pentru faptele lor și ne-am exprimat sprijinul deplin pentru eforturile comunității internaționale de a asigura tragerea la răspundere pentru aceste crime, inclusiv prin mecanisme juridice.

Am subliniat importanța formatului trilateral de dialog și cooperare România – Republica Moldova – Ucraina pentru apropierea statelor noastre și am reafirmat angajamentul nostru puternic pentru continuarea coordonării în acest format.

Pe baza rezultatelor substanțiale ale primei reuniuni trilaterale de la Odesa, din septembrie 2022, am fost de acord să organizăm, cu cea mai apropiată ocazie, o nouă rundă a discuțiilor trilaterale la nivelul miniștrilor afacerilor externe, cu participarea miniștrilor responsabili pentru energie și respectiv infrastructură”

#Moldova #PACE #Romania #Ucraina #Zelenski

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.