15 angajați ai ambasadei Rusiei la Oslo au fost declarați persona non grata. Anunțul a fost făcut de ministrul norvegian de externe, Anniken Huitfeldt.

Potrivit acesteia, membrii misiunii diplomatice incluși pe lista neagră sunt spioni ruși, care lucrează sub acoperirea ministerului rus de Externe.

„Ar trebui să părăsească Norvegia în curând”, a subliniat Huitfeldt, adăugând că serviciile secrete rusești reprezintă „cea mai mare amenințare” la adresa securității naționale a Norvegiei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La rândul său, Ministerul rus de Externe a promis că va „răspunde” la expulzarea diplomaților ruși.

„Rusia va da un răspuns pe măsură”, a declarat diplomația rusă, potrivit TASS.

Anterior, Ambasada Rusiei la Oslo i-a avertizat pe turiști în privința discriminării rușilor din Norvegia.

„Ambasadele și consulatele generale din Kirkenes și Svalbard au postat un avertisment pentru cei care vizitează Norvegia, cerându-le să fie pregătiți pentru atitudinea părtinitoare a autorităților”, i-au avertizat pe ruși reprezentanții misiunii diplomatice.

#Ambasada Rusiei #misiune diplomatică #Norvegia #persona non grata #spionaj

Uniunea Europeană se confruntă cu o criză a prețurilor la energie, pe fondul perturbărilor de pe piețele petrolului și gazelor provocate de războiul din Iran. Comisarul european pentru Energie, Dan Jorgensen, le-a transmis miniștrilor Energiei din statele membre că guvernele ar trebui să ia în calcul măsuri pentru reducerea consumului de gaze naturale și electricitate, scrie adevărul.ro.

„Ne confruntăm cu o criză a prețurilor legată de o criză a aprovizionării”, a transmis Jorgensen, într-o scrisoare adresată miniștrilor europeni.

Potrivit Reuters, Europa este puternic dependentă de importurile de petrol și gaze, iar perturbarea transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz pune presiune suplimentară asupra piețelor internaționale. Prin acest coridor trece în mod normal o parte semnificativă din comerțul mondial cu petrol și gaze naturale lichefiate.

Deocamdată, Uniunea Europeană nu se confruntă cu o lipsă de gaze, însă prețurile ridicate complică eforturile statelor membre de a-și reface rezervele înaintea iernii. Depozitele europene sunt în prezent mai puțin umplute decât în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce crește presiunea asupra guvernelor pentru pregătirea sezonului rece.

Jorgensen susține că UE este mai bine pregătită decât în criza energetică din 2021, când reducerea livrărilor rusești a provocat presiuni majore asupra pieței europene. Capacitatea mai mare de import de gaze naturale lichefiate, dezvoltarea energiei regenerabile și reducerea consumului de gaze sunt printre factorii care au îmbunătățit situația.

Comisarul european le-a cerut statelor să continue pregătirile și să ia în calcul măsuri care să sprijine umplerea depozitelor de gaze sau să reducă cererea de gaze și electricitate atât timp cât situația o impune. Printre exemplele menționate se numără limitarea temperaturilor în clădirile publice, restricționarea încălzirii spațiilor exterioare și oprirea iluminatului public care nu este necesar.

Criza energetică este legată de conflictul din Orientul Mijlociu și de perturbările transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz, o rută esențială pentru comerțul mondial cu energie. Traficul navelor prin strâmtoare a scăzut puternic în ultimele săptămâni, deși unele exporturi de petrol continuă.