Republica Moldova va avea un mecanism național de rezerve de urgență pentru produsele petroliere. Prevederile privind crearea unui sistem prin care statul și companiile importatoare vor constitui stocuri de benzină, motorină, kerosen, păcură și gaz petrolier lichefiat, ce vor putea fi utilizate în situații de urgență, a fost aprobat de cabinetul de miniștri.

Autoritățile consideră că astfel va fi redusă vulnerabilitatea țării la șocurile externe și va fi asigurată continuitatea aprovizionării economiei și cetățenilor cu carburanți.

Sistemul a fi creat gradual, timp de opt ani, astfel încât piața să se poată adapta la noul mecanism. Nivelul complet al rezervelor strategice urmează să fie atins până pe 1 iulie 2034.

„În Republica Moldova vor fi asigurate stocuri echivalente cu minimum 90 de zile de importuri nete sau 61 de zile de consum intern, în funcție de indicatorul mai mare. Modelul propus prin lege este unul hibrid: 50% din obligația de stocare va reveni Entității Centrale de Stocare, iar cealaltă jumătate – companiilor importatoare de produse petroliere. Această formulă permite împărțirea responsabilităților între stat și piață, fără a pune întreaga presiune financiară asupra bugetului public sau asupra operatorilor economici”, transmite serviciul de presă al Executivului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Entitatea responsabilă de stocare va fi creată sau desemnată de Executiv. Instituția va contribui la constituirea și menținerea rezervelor de urgență ale statului, astfel încât Republica Moldova să poată interveni atunci când vor exista crize de aprovizionare.

Cel puțin jumătate din stocurile de urgență vor trebui păstrate pe teritoriul Republicii Moldova. Restul carburantului va putea fi ținut în alte state, în baza unor acorduri bilaterale, sau sub alte forme permise de legislație. Noile reglementări vor mai introduce un mecanism de monitorizare a rezervelor, Ministerul Energiei va administra registrul național al stocurilor de urgență, iar Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică va supraveghea respectarea obligațiilor de stocare de către operatorii economici.

În situații de criză, decizia privind utilizarea rezervelor va fi luată în cadrul mecanismului național de management a crizelor.

#combustibil #Moldova #rezerve #stocuri #urgenta

Germania închide ultimul consulat rus din ţară, cel de la Bonn, şi un centru cultural rus de la Berlin, a anunţat marţi, 1 septembrie, ministrul de Externe german Johann Wadephul, transmite DCnews.ro. Decizia vine după ce autorităţile germane i-au imputat Rusiei incidentul cu o dronă încărcată cu explozibil, descoperită la începutul lunii august pe aeroportul din Leipzig/Halle.

„Am ordonat măsurile următoare, în acord cu cancelarul federal (Friedrich Merz): consulatul general al Rusiei la Bonn va fi închis începând cu 18 septembrie. Contractul „Casei ruse” la Berlin va fi reziliat”, a afirmat Wadephul într-o declaraţie.

Germania acuză Rusia de operațiuni hibride în Europa

El a adăugat că incidentul de la Leipzig nu trebuie privit ca un caz izolat, întrucât „se înscrie într-un şablon al operaţiunilor hibride ruse în Europa”.

Cu puţin timp înainte, ministrul de Interne german Alexander Dobrindt a declarat că „în ansamblu, anchetele poliţiei, modul de operare şi informaţiile serviciilor speciale arată că Rusia este responsabilă pentru atacul eşuat cu o dronă încărcată cu explozibil de la aeroportul din Leipzig, luna trecută”.

„Configuraţia dronelor şi utilizarea diverselor componente, explozibilul şi dispozitivele de aprindere au legătură cu alte operaţiuni hibride desfăşurate de Rusia şi cu războiul său contra Ucrainei. Tehnologia utilizată şi interacţiunea diferitelor elemente trebuie să fie calificate de profesionişti şi indică un nivel ridicat de expertiză tehnică, precum şi un efort organizaţional considerabil”, a precizat el.

Rusia promite răspuns la acțiunile Germaniei

Purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, a reacţionat spunând că Moscova va răspunde la „toate acţiunile antiruse” ale Germaniei.

„Atât Casa Rusă de Știință și Cultură din Berlin, cât și Consulatul nostru General din Bonn hărțuiesc de mult timp elita aflată la putere. Acum au găsit un pretext. Ei bine, vor primi un răspuns pe măsură”, a spus ea, potrivit TASS.

Zaharova a adăugat că „sub un pretext complet tras de păr, Berlinul a escaladat din nou relațiile bilaterale”. „Ca de obicei, nu au fost prezentate dovezi convingătoare sau serioase. Pur și simplu nu există și nici nu pot exista!”, a mai spus ea.

„Au inventat un pretext. Între timp, Berlinul este profund compromis atât prin implicarea sa în conflictul din Ucraina, cât și prin implicarea în atacuri teroriste împotriva civililor. Casa Rusă îi preocupă de mult timp. Așa că au căutat ceva de care să se agațe. Moscova va răspunde tuturor deciziilor antirusești”, a mai adăugat, marți seară, purtătoarea de cuvânt a MAE rus.

Ce s-a întâmplat pe aeroportul Leipzig

În noaptea de 4 spre 5 august, o dronă încărcată cu explozibil a fost descoperită în zona securizată a aeroportului Leipzig/Halle, în apropierea mai multor avioane-cargo ucrainene, iar după câteva minute s-a înregistrat o coliziune între un avion-cargo al companiei de logistică şi curierat DHL aflat în zbor şi o altă dronă. Aeronava DHL a reuşit să aterizeze ulterior pe aeroportul din Hanovra fără incidente şi doar cu avarii minore.

Potrivit media germane, care au citat surse apropiate autorităţilor, o a treia dronă a fost găsită zece zile mai târziu la vest de aeroport. A fost găsită o substanţă ce corespundea cu circa 50 de grame de hexogen, un explozibil militar extrem de puternic.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.