Curs valutar
  • EUR
    20.1089
    0%
  • USD
    17.9200
    0%
  • RUB
    0.2197
    0%
  • RON
    3.7663
    0%
  • UAH
    0.3945
    0%

Toate știrile

07 noiembrie 2026

Moldova va fi înconjurată de militari NATO? Se discută trimiterea a mii de soldați în România, Bulgaria și Ungaria

26 Ian. 2022, 19:21
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
26 Ian. 2022, 19:21 // Actualitate //  Realitatea.md

SUA și mai multe țări aliate sunt în discuții pentru a desfășura mii de militari în țările NATO din Europa de Est, înainte de o potențială invazie rusă a Ucrainei, ca dovadă de sprijin în fața agresiunii Moscovei, au declarat pentru CNN trei oficiali americani familiarizați cu discuțiile.

Printre țările care iau în considerare să accepte trupele suplimentare se numără România, Bulgaria și Ungaria. Ar urma să fie trimiși aproximativ 1.000 de militari în fiecare țară, într-o desfășurare asemănătoare cu grupurile avansate de luptă staționate în prezent în țările baltice și Polonia.

SUA și Marea Britanie sunt printre cei care iau în considerare noile desfășurări pre-invazie, dar nu toți cei membrii NATO sunt dispuși să facă acest lucru, potrivit unui diplomat european. Prin urmare, SUA se află în discuții pentru a trimite forțele suplimentare pe o bază bilaterală sau, așa cum a descris-o un oficial, ca o „coaliție a voluntarilor”.

Forțele americane ar putea opera, așa cum o fac deja, unilateral în Europa, dar ar putea opera și sub structurile de comandă ale NATO.

Posibilitatea de a desfășura trupe mai aproape de Rusia înainte de o potențială invazie marchează o schimbare de direcție a administrației SUA, care anterior se temea de riscul de a provoca și mai mult Moscova. Mișcarea ar putea fi folosită de Kremlin pentru a acuza NATO de postură agresivă, acuzație pe care Rusia o folosește pentru a-și justifica acumularea de forțe de-a lungul granițelor cu Ucraina.

Secretarul de presă al Pentagonului, John Kirby, a declarat luni că SUA au pus 8.500 de militari americani în stare de alertă sporită în cazul în care este chemată o forță de răspuns a NATO și este nevoie rapid de forțe americane. Cu toate acestea, marea majoritate a acestor forțe sunt destinate activităților NATO. SUA și NATO au deja zeci de mii de militari în Europa pe care să-i folosească pentru orice desfășurare suplimentară în țările aliate est-europene.

Un diplomat NATO spunea în urmă cu 2 zile că Statele Unite se gândesc să trimită în Europa de Est militari staționați în vestul continentului în următoarele săptămâni. NATO a anunțat deja că a plasat trupele în stare de alertă și că a întărit flancul estic cu nave şi avioane de luptă adiționale.

„Acest lucru are de-a face cu trupele americane care sunt deja în Europa”, a declarat diplomatul, sub rezerva anonimatului, confirmând un articol din New York Times care a afirmat că preşedintele american Joe Biden ia în considerare trimiterea de trupe americane în ţările baltice şi în ţările aliate din Europa de Est.

Rusia a condamnat activitățile NATO din ultimul timp cu privire la criza din Ucraina, spunând că Occidentul „exacerbează tensiunile” și că acționează „cu isterie”.

Diplomatul NATO a mai spus că eventualele mişcări de trupe vor fi graduale şi că orice completare a golurilor NATO pe flancul său estic ar putea avea loc în următoarele săptămâni.

Realitatea Live

07 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Slider // Autor:  Daniela Baranovschi
07 Nov. 2026, 13:40 // Slider //  Daniela Baranovschi

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!