Promovat de Comisia Europeană, proiectul a primit deja undă verde din partea mai multor state membre, însă pentru punerea sa în aplicare va fi „necesară parcurgerea mai multor etape”, a declarat într-o conferinţă de presă comisarul european pentru inovare, cercetare, cultură, educaţie şi tineret, Mariya Gabriel.

Printre principalele puncte discutate marți la Paris, în cadrul unei reuniuni informale a miniștrilor educației superioare, a fost și acela privind crearea unei diplome universitare europene, care să fie recunoscută automat în toate ţările membre ale Uniunii Europene, transmite EFE, potrivit Agerpres.

„Ideea este (ca aceste diplome universitare europene) să poată fi aplicate pentru licenţe, programe de master şi doctorate. Pentru aceasta, trebuie să le oferim statelor membre o serie de caracteristici comune. După aceea, le revine lor (statelor membre – n.r.) să le încorporeze în legislaţiile naţionale”, a explicat comisarul european Mariya Gabriel.

O parte din actualele dificultăţi în echivalarea anumitor titluri universitare în ţările din blocul comunitar ar fi eliminate, în cazul în care se va adopta o astfel de măsură. Mariya Gabriel speră ca inițiativa să prindă contur până în 2024.

Frederique Vidal, amfitrioana reuniunii, ministrul educaţiei superioare din Franţa, a pledat pentru promovarea „atractivităţii şi competitivităţii” universităţilor europene, salutând totodată „libertatea academică şi integritatea ştiinţifică” ale mediului european.

„Finanţarea cercetării trebuie înţeleasă de concetăţenii noştri, pentru că (cercetarea) trebuie finanţată mai mult şi mai bine. Înşişi cercetătorii trebuie să explice acest lucru”, a subliniat ministrul francez, care a dat drept exemplu studiile realizate în fizică privind razele laser care au dus la descoperirea unei tehnologii care este folosită la vindecarea bolilor oculare.

Din Republica Cehă, ţară care va succeda Franţei la preşedinţia prin rotaţie a UE, a fost prezent viceministrul pentru relaţii internaţionale, Uniunea Europeană şi fondurile de coeziune, Vaclav Velcovsky, care a cerut ca ţările membre ale UE „să pună la comun infrastructuri din sfera ştiinţei”.

#diplomă europeană #echivalare studii

Aproximativ 80% dintre curțile incluse în programul „Curtea Europeană” nu au ajuns încă în etapa de implementare, iar autoritățile promit că toate cele 469 de proiecte vor fi finalizate. Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, recunoaște însă că principala problemă este capacitatea redusă de implementare, în condițiile în care mai multe licitații au fost organizate de trei sau chiar patru ori fără ca agenții economici să participe.

Potrivit oficialului, dificultățile au fost constatate în anii 2025 și 2026, când autoritățile au lansat un număr mare de proiecte atât în cadrul programului „Curtea Europeană”, cât și al inițiativei „Europa este aproape”.

„Avem curți pentru care licitațiile și tenderurile au fost repetate de trei, în unele cazuri de patru ori, pentru că nu a participat niciun agent economic să preia acele curți”, a declarat Vladimir Bolea.

Ministrul a menționat că probleme similare au fost înregistrate și în cazul proiectelor de infrastructură rutieră. În unele sate, licitațiile pentru lucrările prevăzute în cadrul programului „Europa este aproape” au fost repetate de trei ori până la desemnarea unui câștigător.

Bolea susține că dificultățile nu țin atât de numărul programelor lansate, cât de posibilitatea de a găsi agenți economici care să execute lucrările. Întrebat dacă toate cele 469 de curți vor fi amenajate, ministrul a dat asigurări că proiectele vor fi duse la bun sfârșit.

„Guvernul Republicii Moldova și-a pus drept scop să le finalizeze pe toate. Înseamnă că le vom finaliza pe toate și, din acest considerent, nu există niciun fel de dubii”, a afirmat oficialul.

Totodată, Vladimir Bolea a precizat că în 2027 vor continua lucrările de amenajare a curților incluse în program.

Bugetul total al programului guvernamental ”Curți Europene” este de 250 milioane de lei. Fiecare curte selectată în cadrul programului poate beneficia de un buget de până la 5 milioane de lei, în funcție de complexitatea solicitărilor. Fondurile sunt destinate modernizării căilor de acces și scărilor, instalării iluminatului stradal, amenajării parcărilor, terenurilor de joacă și amplasării de mobilier urban.