Republica Moldova va primi 150 de milioane de euro suplimentare din partea BERD pentru modernizarea drumurilor strategice, proiect ce va avea impact direct asupra conectivității regionale și a legăturilor cu Uniunea Europeană. Astăzi, 19 decembrie, la Chișinău, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, și președinta BERD, Odile Renaud-Basso, au semnat Acordul de modificare la Acordul de împrumut pentru Proiectul V de reabilitare a drumurilor.

Fondurile vor permite: modernizarea și lărgirea drumului M2 – centura Chișinăului, reabilitarea tronsonului M1 Chișinău–Leușeni, conexiune directă cu România, implementarea unui Sistem de Management al Activelor Rutiere, cu instrumente digitale moderne. Investiția susține integrarea Republicii Moldova în rețeaua TEN-T, dezvoltarea economică și obiectivele europene de conectivitate și solidaritate.

Potrivit Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR), finanțarea face parte dintr-un amplu program de reabilitare a drumurilor finanțat de BERD.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Până în prezent, Banca a convenit să investească 692 de milioane de euro în modernizarea infrastructurii rutiere din Republica Moldova. În total, BERD a investit până în prezent aproape 2,9 miliarde de euro în 193 de proiecte în Republica Moldova, dintre care 64% sunt alocate infrastructurii durabile.

#acord semnat #bani #BERD #drum #Moldova

Uniunea Europeană se confruntă cu o criză a prețurilor la energie, pe fondul perturbărilor de pe piețele petrolului și gazelor provocate de războiul din Iran. Comisarul european pentru Energie, Dan Jorgensen, le-a transmis miniștrilor Energiei din statele membre că guvernele ar trebui să ia în calcul măsuri pentru reducerea consumului de gaze naturale și electricitate, scrie adevărul.ro.

„Ne confruntăm cu o criză a prețurilor legată de o criză a aprovizionării”, a transmis Jorgensen, într-o scrisoare adresată miniștrilor europeni.

Potrivit Reuters, Europa este puternic dependentă de importurile de petrol și gaze, iar perturbarea transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz pune presiune suplimentară asupra piețelor internaționale. Prin acest coridor trece în mod normal o parte semnificativă din comerțul mondial cu petrol și gaze naturale lichefiate.

Deocamdată, Uniunea Europeană nu se confruntă cu o lipsă de gaze, însă prețurile ridicate complică eforturile statelor membre de a-și reface rezervele înaintea iernii. Depozitele europene sunt în prezent mai puțin umplute decât în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce crește presiunea asupra guvernelor pentru pregătirea sezonului rece.

Jorgensen susține că UE este mai bine pregătită decât în criza energetică din 2021, când reducerea livrărilor rusești a provocat presiuni majore asupra pieței europene. Capacitatea mai mare de import de gaze naturale lichefiate, dezvoltarea energiei regenerabile și reducerea consumului de gaze sunt printre factorii care au îmbunătățit situația.

Comisarul european le-a cerut statelor să continue pregătirile și să ia în calcul măsuri care să sprijine umplerea depozitelor de gaze sau să reducă cererea de gaze și electricitate atât timp cât situația o impune. Printre exemplele menționate se numără limitarea temperaturilor în clădirile publice, restricționarea încălzirii spațiilor exterioare și oprirea iluminatului public care nu este necesar.

Criza energetică este legată de conflictul din Orientul Mijlociu și de perturbările transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz, o rută esențială pentru comerțul mondial cu energie. Traficul navelor prin strâmtoare a scăzut puternic în ultimele săptămâni, deși unele exporturi de petrol continuă.