Următoarea tranșă din Planul de creștere al Uniunii Europene pentru Republica Moldova va avea o valoare de 168 de milioane de euro, iar debursarea acesteia este programată pentru sfârșitul lunii februarie, începutul lunii martie 2026. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, într-un interviu pentru MOLPDRES.

Gavriliță a subliniat că Planul de Creștere al UE reprezintă o oportunitate importantă pentru Moldova. Fondurile includ granturi și asistență tehnică, precum și împrumuturi avantajoase, cu dobânzi mici și termene lungi de rambursare.

„Aceste resurse vor fi folosite pentru reforme și investiții, vizând modernizarea economiei, sprijinirea mediului de afaceri, dezvoltarea infrastructurii, creșterea eficienței energetice și îmbunătățirea serviciilor publice”, a spus ministrul.

Oficialul a punctat că, până în prezent, în cadrul Facilității de reformă și creștere au fost efectuate debursările aferente pre-finanțării în sumă de 270,0 milioane de euro, în iunie 2025, destinate pregătirii și demarării reformelor prioritare, precum și tranșei I, în valoare de 18,9 milioane de euro, în septembrie 2025.

„Debursarea următoarei tranșe, în sumă 168 milioane de euro, este planificată spre sfârșitul lunii februarie, începutul lunii martie a anului curent”, a subliniat Andrian Gavriliță.

Asistența financiară aferentă Planului de creștere pentru Moldova este acordată pe parcursul a trei ani, 2025-2027, scrie sursa citată. Din total asistență, aproximativ 385 milioane de euro sunt granturi (ajutor nerambursabil, care nu este inclus în bugetul de stat și nu este administrat de Guvern) care vor fi acordați sub formă de asistență tehnică, iar circa 1,5 miliarde de euro sunt împrumuturi cu dobândă mai mică, comparativ cu condițiile generale ale pieței, și termeni favorabili de rambursare (maturitatea până la 40 de ani, inclusiv perioada de grație de până la 10 ani).

Mijloacele financiare aferente împrumutului vor fi acordate sub formă de suport bugetar, preponderent pentru implementarea măsurilor de reformă și propulsarea investițiilor, iar cel puțin 25% vor fi direcționate către cofinanțarea proiectelor investiționale finanțate de instituțiile financiare internaționale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Planul de Creștere susținut de Uniunea Europeană este cel mai amplu și ambițios pachet de sprijin financiar din istoria Republicii Moldova în valoare de 1,9 miliarde de euro. Acordul de facilitate dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană privind modalitățile specifice de punere în aplicare a sprijinului acordat de Uniunea Europeană în cadrul Mecanismului de Reformă și Creștere pentru Republica Moldova a fost semnat la 9 mai 2025.

#ministrul Economiei #Moldova #plan de creștere #tranșă #UE

Autoritățile din Nepal au emis noi avertizări de inundații, după ce nivelul râului Bhotekoshi a crescut din nou. Oamenii din zonele deja afectate de viiturile devastatoare de săptămâna trecută au fost îndemnați să rămână vigilenți, iar pe telefoanele localnicilor au fost transmise alerte privind riscul unor noi inundații, scrie Euronews.com.

Noile avertismente au fost emise după ce autoritățile chineze și-au informat omologii nepalezi despre creșterea debitului de apă în amonte, a declarat pentru AP Dharam Raj Uprety, directorul executiv al Autorității Naționale pentru Reducerea și Managementul Riscurilor de Dezastre din Nepal.

În orașul Galchhi, mai mulți locuitori s-au refugiat pe un pod aflat la înălțime și au urmărit cum râul trecea cu putere prin zonă.
Urmele dezastrului sunt încă vizibile. Case, mașini și tractoare agricole ies din stratul gros de noroi și moloz care a acoperit comunități întregi, iar porțiuni din terasele de orez de pe malurile râului s-au prăbușit în apă în urma alunecărilor de teren.

Bilanțul dezastrului produs în Nepal și Tibet a ajuns la aproximativ 750 de morți, iar peste 3.000 de persoane sunt în continuare date dispărute. Operațiunile de căutare și salvare continuă în condiții dificile, în timp ce autoritățile monitorizează nivelul râurilor și riscul unor noi viituri.

Dezastrul a afectat grav infrastructura și mai multe localități din zona de frontieră dintre Nepal și China. Specialiștii consideră că viiturile au fost declanșate de prăbușirea unei mase de gheață și rocă în Himalaya, care a eliberat un volum uriaș de apă și aluviuni.