Gazprom a schimbat curatorul de export. Presa rusă a transmis că vicepreședintele Vitali Markelov a devenit noul curator al exporturilor de gaze; șeful Gazprom Export — Dmitri Khandoga și Elena Burmistrova, care conduce Gazprom Export din 2014, a devenit prim-vicepreședinte al Gazprombank.

„Gazprom a anunțat schimbări de personal în rândul managerilor de top”, un mesaj în acest sens a fost publicat pe contul de Telegram al companiei încă săptămâna trecută.

Elena Burmistrova, care a ocupat funcția de vicepreședinte al Consiliului de administrație al Gazprom și CEO al Gazprom Export, a devenit prim-vicepreședinte al Gazprombank. Ea conduce filiala de export din iulie 2014.

Ne interesează anume ea, pentru că Burmistrova, pe lângă faptul că este președintele Consiliului de Observatori SA „Moldovagaz”, fiica-filială a Gazprom în Republica Moldova, părăsește Gazprom pe fondul unei scăderi accentuate a exporturilor către o piață cheie – Uniunea Europeană.

În 2021, Rusia (Gazprom deține monopolul exporturilor de gaze prin conducte) a reprezentat aproximativ 45% din importurile europene de gaze și aproximativ 40% din consum. Dar după începerea războiului în Ucraina pe 24 februarie 2022 și introducerea sancțiunilor occidentale, livrările de gaze rusești au început să scadă.

Acest lucru, în special, a fost precedat de cererile Kremlinului ca țările neprietenoase să plătească gazul în ruble, încetarea tranzitului prin Polonia prin gazoductul Yamal-Europe și conducta offshore Nord Stream și alte întreruperi ale aprovizionării.

În aceste condiții, UE, care până acum a fost inferioară în achizițiile de gaz natural lichefiat (GNL) față de China, Japonia și Coreea de Sud, a început să caute furnizori alternativi de gaze și, până la sfârșitul anului 2022, a devenit cel mai mare cumpărător din lume. de GNL – achizițiile sale au crescut cu 58%, la 101 milioane de tone (137 miliarde de metri cubi). Acesta este aproape de volumul livrărilor de gaze din Rusia în 2021 (aproximativ 140 de miliarde de metri cubi), iar anul trecut s-au redus de peste jumătate la 60 de miliarde de metri cubi.

„Exporturile către Europa au scăzut, noi vânzări sunt imposibile acolo, munca a devenit diferită”, a declarat pentru RBC.ru o sursă apropiată Gazprom, comentând despre transferul managerului de top la Gazprombank.

După accidentele de pe gazoductele Nord Stream și Nord Protok-2, președintele Vladimir Putin a propus în locul acestei rute crearea unui hub de gaze în Turcia pentru aprovizionarea ulterioară către Europa.

„Volumul pierdut de tranzit prin Nord Stream, de-a lungul fundului Mării Baltice, ne-am putea muta și în regiunea Mării Negre și astfel să facem principalele rute de aprovizionare cu combustibilul nostru, gazele noastre naturale către Europa [rute] prin Turcia, creând în Turcia cel mai mare hub de gaze pentru Europa”, a spus el în octombrie 2022.

Acest proiect a fost susținut de președintele turc Recep Tayyip Erdogan. Moscova a discutat și despre crearea unei „uniuni triple ale gazelor” cu Uzbekistan și Kazahstan.

„Ceea ce are în vedere președintele Putin este crearea unui mecanism de coordonare în prima etapă. Poate – acest lucru este încă de discutat – cu o anumită entitate juridică atât pentru cooperarea dintre aceste trei țări, cât și pentru dezvoltarea infrastructurii pentru piețele externe ”, a spus Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președintelui rus. Doar că țările din Asia Centrală nu și-au exprimat dorința clară de a participa la acest proiect.

Șeful Moldovagaz va merge în instanță dacă se va demara procedura de revendicare a 3,3 miliarde de lei de la companie

#Gazprom #Moldovagaz

Candidată pentru găzduirea Jocurilor Olimpice de vară în 2036, 2040 sau 2044, Germania și-a exprimat sprijinul pentru candidatura orașului Munchen, o propunere puternică susținută de populația locală, sperând să valorifice prestigiul capitalei bavareze pentru a convinge Comitetul Internațional Olimpic (CIO), scrie Agerpres.

Ca semn al implicării și sprijinului la cele mai înalte niveluri ale guvernului, președintele Frank-Walter Steinmeier a fost cel care a deschis plicul care conținea numele câștigătorului competiției interne dintre cele două candidaturi germane rămase, Munchen și Koln.

În cele din urmă, capitala Bavariei a reușit să convingă majoritatea absolută a membrilor Comitetului Olimpic German (DOSB), care au fost chemați să voteze sâmbătă.

„Germania are un candidat. Orașul Munchen ne va reprezenta în această cursă. (…) Mergem mai departe cu curaj: Germania este capabilă să organizeze Jocurile Olimpice”, a reacționat cancelarul Friedrich Merz.

Germania a găzduit Jocurile Olimpice de trei ori: ediția de iarnă a anului 1936, la Garmisch-Partenkirchen și cea de vară în același an la Berlin, ambele fiind folosite în scopuri propagandistice de Germania nazistă. În 1972, Munchen a găzduit evenimentul global, care a fost marcat în mod notabil de atacul asupra delegației israeliene din Satul Olimpic, soldat cu moartea a 11 membri ai acesteia.

După 1972, Germania a făcut șapte încercări nereușite, cu eșecuri la diferite niveluri (voturi la sesiunile CIO, respingerea candidaturii de către organismul olimpic sau obstacole în cadrul referendumului).

Candidatura Munchenului este centrată în jurul Parcului Olimpic din partea de nord a orașului, o moștenire tangibilă a Jocurilor Olimpice din 1972, adesea citată ca exemplu, precum și a centrului orașului și a zonei metropolitane înconjurătoare.

Cu zece zile înainte de decizia DOSB, Munchenul obținuse două candidaturi consecutive: pentru a găzdui finalei Ligii Campionilor din 2028 pe Allianz Arena, pentru a treia oară după 2012 și 2025, și Campionatele Mondiale de Atletism din 2031, sportul olimpic numărul unu, la Olympiastadion, demonstrându-și atractivitatea și prestigiul internațional.

La sfârșitul lunii octombrie 2025, Munchen a devenit primul oraș care a depășit obstacolul referendumului care a dus la eșecul mai multor candidaturi germane în trecutul recent (Munchen pentru Jocurile Olimpice de iarnă din 2022, Hamburg pentru Jocurile Olimpice de vară din 2024, printre altele).

Cu o prezență la vot de 42%, două treimi dintre locuitorii din Munchen (66,4%) au votat în favoarea proiectului, încurajați de succesul popular al Jocurilor Europene Multisport din 2022. Doar Koln și celelalte 16 orașe din proiectul Rin-Ruhr au obținut un sprijin similar la referendum (66%, cu o prezență medie la vot de 32%).

Munchenul și DOSB vor continua acum faza de dialog continuu cu Comitetul Internațional Olimpic (CIO), ceea ce va duce la o selecție inițială în martie 2027. Aceasta va trece apoi la o fază de dialog strategic, în timpul căreia candidaturile selectate vor fi evaluate mai atent, iar potențialele orașe gazdă vor fi vizitate de o delegație a CIO.

La sfârșitul anului 2028, CIO va desemna una sau mai multe „gazde preferate”, care vor trebui să ofere o serie de garanții. O decizie finală va fi luată apoi la mijlocul anului 2029, în cadrul unei sesiuni a CIO.

Datorită rotației continentale, se așteaptă ca Jocurile Olimpice din 2036 să revină în Asia: Turcia, India, Qatar și Coreea de Sud sunt în cursă, chiar dacă CIO a anunțat în urmă cu doi ani că există „un număr de două cifre de părți interesate de 2036 și 2040.