O badantă ucraineancă din Italia a rămas fără 24.000 de euro după ce a fost convinsă că economiile ei sunt în pericol și trebuie transferate ori predate unor persoane trimise să le „protejeze”. Femeia a fost contactată de falși reprezentanți ai Poliției și ai unei bănci.

Potrivit publicației locale Primo Canale, cazul este anchetat de Parchetul din Genova, iar în dosar este cercetat Alex Răilean, un bărbat moldovean în vârstă de 39 de ani, acuzat că ar fi participat la înșelătorie împreună cu alți complici, încă neidentificați, notează Rotalianul.com

Totul a pornit de la un apel telefonic. O femeie care vorbea în limba rusă s-a prezentat drept membră a Poliției de Stat și i-a trimis victimei, prin WhatsApp, o legitimație falsă, pentru a-i întări convingerea că discută cu o autoritate reală.

Badantei i s-a spus că o persoană s-ar fi prezentat la bancă având un document prin care ar fi încercat să îi administreze banii.

Sub presiunea acestui scenariu, femeia a fost determinată să creadă că riscă probleme juridice și că trebuie să urmeze indicațiile primite.

Prima sumă pierdută a fost de 2.000 de euro, trimisă prin transfer bancar către un cont din străinătate. Ulterior, victima a fost convinsă să predea și banii numerar pe care îi avea în locuință.

În această etapă ar fi intervenit persoanele trimise să ridice banii. Potrivit acuzației, bărbatul cercetat s-ar fi deplasat în apropierea casei femeii și ar fi primit de la aceasta 15.000 de euro pe 27 mai 2025, apoi încă 7.000 de euro două zile mai târziu.

Ancheta desfășurată de polițiștii italieni a pornit de la verificarea numerelor de telefon folosite pentru contactarea victimei.

Unul dintre acestea figura pe numele unui alt cetățean moldovean, iar femeia a recunoscut în fotografie, într-un grad considerat semnificativ, unul dintre bărbații implicați.

Verificările tehnice asupra celulelor telefonice și celelalte date strânse de anchetatori ar fi permis plasarea suspectului la Genova în zilele în care a fost comisă fapta.

Procurorii consideră că metoda folosită a fost o înșelătorie organizată și coordonată „de la distanță”, bazată pe teama victimei că ar putea fi atrasă într-o problemă cu autoritățile.

Bărbatul a fost arestat și se află în prezent în detenție. Acuzația formulată împotriva lui este de înșelăciune agravată în concurs.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#escroc #inchisoare #Italia #moldovean arestat

Planul Uniunii Europene de a deveni independentă de petrolul şi gazele ruseşti nu avansează în ritmul necesar, în timp ce blocul comunitar se apropie de iarnă cu stocuri de gaze neobişnuit de scăzute, avertizează Curtea de Conturi Europeană, transmite Reuters potrivit News.ro.

Auditorii europeni susţin că UE nu investeşte suficient pentru a-şi atinge obiectivele de înlocuire completă a energiei ruseşti prin diversificarea furnizorilor de combustibili fosili, dezvoltarea energiei regenerabile şi extinderea infrastructurii de reţea dintre statele membre.

Comisia Europeană estimase iniţial că renunţarea la energia rusească va necesita investiţii de aproximativ 300 de miliarde de euro, sumă pusă la dispoziţie prin bugetul UE. Până acum, însă, statele membre au angajat doar 54,3 miliarde de euro.

Potrivit auditorilor, diferenţa uriaşă poate indica fie că necesarul de investiţii a fost estimat greşit de Comisie, fie că statele membre întâmpină dificultăţi în implementarea planului.

Importurile de gaze ruseşti au scăzut de la 45% la 12% din total

UE şi-a redus treptat dependenţa de combustibilii ruşi după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, în 2022.

Sancţiunile asupra petrolului rusesc transportat pe mare au eliminat aproape în totalitate importurile de ţiţei rusesc în UE. În cazul gazelor, Rusia mai asigură în prezent aproximativ 12% din importurile blocului, faţă de 45% înainte de 2022.

Curtea de Conturi avertizează însă că această reducere s-a datorat parţial iernilor blânde şi preţurilor ridicate la energie, care au redus cererea, şi nu exclusiv măsurilor adoptate de autorităţile europene.

Auditorii recomandă Comisiei Europene să intervină mai activ pentru a se asigura că că statele membre respectă calendarul renunţării la energia rusească.

Depozitele de gaze sunt pline doar în proporţie de 67%

Avertismentul vine într-un moment dificil pentru securitatea energetică europeană, pe fondul războiului cu Iranul şi al presiunilor asupra aprovizionării globale.

Depozitele de gaze ale UE sunt în prezent pline în proporţie de doar 67%, comparativ cu aproximativ 80% în aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor Gas Infrastructure Europe.

Nivelul redus al stocurilor ar putea expune ţările europene la creşteri puternice ale preţurilor în timpul iernii, mai ales în condiţiile în care UE urmează să interzică toate importurile de gaze naturale lichefiate din Rusia de la 1 ianuarie 2027.

Comisia Europeană susţine că măsurile şi finanţările europene au accelerat dezvoltarea proiectelor de energie regenerabilă şi au contribuit la reducerea drastică a importurilor de gaze ruseşti. Executivul comunitar a precizat că va analiza şi va da curs recomandărilor Curţii de Conturi.