O motocicletă furată din Italia în 2012 a fost depistată de polițiștii de frontieră la PTF Stânca, în timp ce un cetățean moldovean încerca să intre în România. Vehiculul a fost indisponibilizat pentru continuarea cercetărilor.

Incidentul a avut loc pe 29 august, în jurul orei 09:20. La Punctul de Trecere a Frontierei Stânca s-a prezentat pentru control un cetățean moldovean de 39 de ani, care conducea o motocicletă înmatriculată în Republica Moldova.

Deși, potrivit seriei înscrise în certificatul de înmatriculare, vehiculul nu figura cu alerte în bazele de date, polițiștii de frontieră au avut suspiciuni cu privire la situația juridică a acestuia și au efectuat verificări suplimentare.

În urma controlului, oamenii legii au constatat că motocicleta avea o altă serie decât cea indicată în documente. După identificarea seriei originale, s-a stabilit că vehiculul figura în bazele de date ca fiind furat, cu o alertă introdusă de autoritățile italiene în anul 2012.

Șoferul le-a spus polițiștilor că a cumpărat motocicleta în Republica Moldova, în 2024, cu suma de 9.000 de euro. Bărbatul susține că nu știa că vehiculul este furat sau că ar fi implicat într-un litigiu.

Polițiștii de frontieră continuă cercetările pentru infracțiunea de tăinuire. Motocicleta, a cărei valoare este estimată la aproximativ 190.000 de lei, a fost indisponibilizată până la finalizarea verificărilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#frontieră #moldovean #motocicletă furată

Inteligența artificială ar putea îmbunătăți productivitatea europeană cu aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă riscă și să accentueze inegalitățile, să suprasolicite rețelele electrice și să sporească dependența de tehnologia străină, cu excepția cazului în care guvernele statelor membre aprofundează integrarea economică, susține Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite hotnews.ro.

Într-un raport pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în 18 și 19 septembrie, FMI precizează că beneficiile și costurile asociate inteligenței artificiale (AI) ar putea fi distribuite inegal între țări, regiuni și categorii de lucrători. De asemenea, raportul subliniază că finalizarea pieței unice a UE ar contribui la o distribuție mai echilibrată a adoptării IA și a beneficiilor acesteia în interiorul blocului comunitar.

Documentul FMI repetă îngrijorările exprimate anterior de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, precum și de Comisia Europeană, potrivit cărora fragmentarea piețelor europene de capital, energie și muncă frânează investițiile și inovarea.

60% dintre angajații marilor economii sunt expuși

FMI estimează că aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare pe AI.

Deși unii ar putea deveni mai productivi datorită instrumentelor bazate pe AI, alții riscă să-și piardă locurile de muncă pe măsură ce sarcinile repetitive sunt automatizate, în special în sectoarele unde AI tinde mai degrabă să înlocuiască forța de muncă, decât să o completeze.

Raportul menționează că centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din energia electrică a continentului, iar cererea de electricitate va crește semnificativ pe măsură ce utilizarea AI se extinde. Marile centre tehnologice, precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin, se numără printre zonele cele mai expuse, aglomerările de centre de date punând deja presiune asupra rețelelor electrice locale. Pentru a remedia această situație, UE ar trebui să investească în infrastructura electrică transfrontalieră și să aprofundeze integrarea pieței europene de energie, recomandă FMI.

De asemenea, documentul avertizează că Europa riscă să creeze o nouă dependență strategică, având în vedere dominația SUA și a Chinei în dezvoltarea modelelor de AI.

Potrivit FMI, Europa va avea nevoie de investiții semnificative în propria industrie de AI pentru a evita dependența de tehnologia străină. Totodată, raportul sugerează că beneficiile AI ar putea fi distribuite inegal atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.

Se preconizează că economiile mai avansate vor beneficia disproporționat de pe urma acestei tehnologii, fiind mai bine pregătite și mai expuse la Inteligența Artificială.