Salariile angajaților din domeniul educației din Ucraina vor crește cu încă 20% de la 1 septembrie 2026. Anunțul a fost făcut de premierul ucrainean Serghei Korețki, care a precizat că, de la începutul acestui an, veniturile cadrelor didactice au mai fost majorate cu 30%.

Potrivit premierului, creșterea vizează salariile de funcție ale cadrelor didactice și științifico-didactice, de la care sunt calculate majoritatea sporurilor și plăților suplimentare.

Tot de la 1 septembrie va fi schimbat și sistemul de salarizare din educație. Ucraina renunță la grila unică de salarizare și trece la un sistem în care salariul de funcție va fi stabilit în funcție de postul ocupat și de o valoare de bază, care în prezent corespunde salariului mediu pe economie.

Noul mecanism va fi aplicat în școli, instituții de învățământ superior, centre de resurse și incluziune, precum și în instituțiile de învățământ de stat.

Pentru angajații din învățământul preșcolar și extrașcolar, profesional și profesional tehnic postsecundar, autoritățile locale sunt îndemnate să asigure o majorare corespunzătoare a salariilor începând cu 1 septembrie 2026.

Totodată, va fi menținut suplimentul de 2.600 de grivne pentru profesorii care lucrează cu prezență fizică în localitățile din apropierea frontului.

Cadrele didactice din colegiile care pregătesc specialiști pentru industria de apărare, sectorul energetic, construcția de mașini și prelucrarea metalelor vor primi, de asemenea, un supliment de 10% la salariul de funcție.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#majorare #profesori #salarii #Ucraina

Inteligența artificială ar putea îmbunătăți productivitatea europeană cu aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă riscă și să accentueze inegalitățile, să suprasolicite rețelele electrice și să sporească dependența de tehnologia străină, cu excepția cazului în care guvernele statelor membre aprofundează integrarea economică, susține Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite hotnews.ro.

Într-un raport pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în 18 și 19 septembrie, FMI precizează că beneficiile și costurile asociate inteligenței artificiale (AI) ar putea fi distribuite inegal între țări, regiuni și categorii de lucrători. De asemenea, raportul subliniază că finalizarea pieței unice a UE ar contribui la o distribuție mai echilibrată a adoptării IA și a beneficiilor acesteia în interiorul blocului comunitar.

Documentul FMI repetă îngrijorările exprimate anterior de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, precum și de Comisia Europeană, potrivit cărora fragmentarea piețelor europene de capital, energie și muncă frânează investițiile și inovarea.

60% dintre angajații marilor economii sunt expuși

FMI estimează că aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare pe AI.

Deși unii ar putea deveni mai productivi datorită instrumentelor bazate pe AI, alții riscă să-și piardă locurile de muncă pe măsură ce sarcinile repetitive sunt automatizate, în special în sectoarele unde AI tinde mai degrabă să înlocuiască forța de muncă, decât să o completeze.

Raportul menționează că centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din energia electrică a continentului, iar cererea de electricitate va crește semnificativ pe măsură ce utilizarea AI se extinde. Marile centre tehnologice, precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin, se numără printre zonele cele mai expuse, aglomerările de centre de date punând deja presiune asupra rețelelor electrice locale. Pentru a remedia această situație, UE ar trebui să investească în infrastructura electrică transfrontalieră și să aprofundeze integrarea pieței europene de energie, recomandă FMI.

De asemenea, documentul avertizează că Europa riscă să creeze o nouă dependență strategică, având în vedere dominația SUA și a Chinei în dezvoltarea modelelor de AI.

Potrivit FMI, Europa va avea nevoie de investiții semnificative în propria industrie de AI pentru a evita dependența de tehnologia străină. Totodată, raportul sugerează că beneficiile AI ar putea fi distribuite inegal atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.

Se preconizează că economiile mai avansate vor beneficia disproporționat de pe urma acestei tehnologii, fiind mai bine pregătite și mai expuse la Inteligența Artificială.