Salariile angajaților din domeniul educației din Ucraina vor crește cu încă 20% de la 1 septembrie 2026. Anunțul a fost făcut de premierul ucrainean Serghei Korețki, care a precizat că, de la începutul acestui an, veniturile cadrelor didactice au mai fost majorate cu 30%.

Potrivit premierului, creșterea vizează salariile de funcție ale cadrelor didactice și științifico-didactice, de la care sunt calculate majoritatea sporurilor și plăților suplimentare.

Tot de la 1 septembrie va fi schimbat și sistemul de salarizare din educație. Ucraina renunță la grila unică de salarizare și trece la un sistem în care salariul de funcție va fi stabilit în funcție de postul ocupat și de o valoare de bază, care în prezent corespunde salariului mediu pe economie.

Noul mecanism va fi aplicat în școli, instituții de învățământ superior, centre de resurse și incluziune, precum și în instituțiile de învățământ de stat.

Pentru angajații din învățământul preșcolar și extrașcolar, profesional și profesional tehnic postsecundar, autoritățile locale sunt îndemnate să asigure o majorare corespunzătoare a salariilor începând cu 1 septembrie 2026.

Totodată, va fi menținut suplimentul de 2.600 de grivne pentru profesorii care lucrează cu prezență fizică în localitățile din apropierea frontului.

Cadrele didactice din colegiile care pregătesc specialiști pentru industria de apărare, sectorul energetic, construcția de mașini și prelucrarea metalelor vor primi, de asemenea, un supliment de 10% la salariul de funcție.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#majorare #profesori #salarii #Ucraina

Israelul a anunţat luni, 31 august, semnarea cu Grecia a unui contract de înarmare în valoare de aproximativ trei miliarde de euro pentru exportul unui sistem de apărare antiaeriană, scriu știrileprotv.ro. Conform acestui acord, „unul dintre cele mai importante din istoria Statului Israel”, statul israelian va construi pentru Grecia „un sistem complet de apărare aeriană”, denumit „Scutul lui Ahile”.

Cum va funcționa „Scutul lui Ahile”

Este un sistem de apărare aeriană pe mai multe niveluri, bazat pe arhitectura sistemelor israeliene – inclusiv „Praştia lui David” şi „SPYDER”, fabricate de Rafael, precum şi sistemul „BARAK MX”, fabricat de Israel Aerospace Industries (IAI). Sistemul cuprinde, de asemenea, radare multimisiune MMR pentru supraveghere aeriană, fabricate de ELTA Systems, o filială a IAI şi un nou sistem naţional de comandă şi control, care va consolida întreaga gamă de capabilităţi de apărare aeriană şi va fi dezvoltat de Rafael.

Acesta este cel mai mare acord de export în domeniul apărării din istoria relaţiilor dintre Israel şi Grecia şi unul dintre cele mai mari din istoria Statului Israel.

Este pentru prima dată când Ministerul Apărării din Israel va furniza un sistem complet de apărare împotriva unei game largi de ameninţări – de la rachete balistice şi ameninţări aeriene până la vehicule aeriene fără pilot (UAV) ostile.

Bugetul total al programului se ridică la trei miliarde treizeci şi cinci de milioane de euro (3.035.000.000 €) şi 19 companii elene sunt deja implicate în procedurile relevante. Procentul de participare al acestora depăşeşte 25%, şi anume şapte sute cincizeci de milioane de euro (750.000.000 €). În acelaşi timp, se prevede crearea unei baze de producţie în Grecia, cu perspective de export, scrie Kathimerini.

„Scutul lui Ahile” va funcţiona cu un software bazat pe inteligenţă artificială, prin intermediul căruia se vor realiza identificarea potenţialelor ameninţări, clasificarea acestora şi alegerea modului şi mijlocului optim de doborâre. Software-ul va fi interconectat cu subsistemele scutului antiaerian, care, după caz, vizează protecţia antibalistică, combaterea dronelor şi apărarea antiaeriană.

Grecia intenţionează să cheltuiască aproximativ 28 de miliarde de euro până în 2036 pentru a construi sistemul multistrat „Scutul lui Ahile” de apărare antibalistică, antiaeriană şi anti-drone, precum şi pentru a achiziţiona până la 40 de avioane de vânătoare F-35 din SUA şi fregate din Franţa şi Italia, menţionează Reuters.

Grecia, care utilizează sisteme Patriot de fabricaţie americană, sisteme ruseşti S-300 şi diverse sisteme de apărare aeriană cu rază scurtă de acţiune pentru a-şi proteja spaţiul aerian, cheltuieşte aproape 3,5% din produsul intern brut pe apărare, o proporţie mai mare decât cea a multor aliaţi NATO, din cauza disputei de lungă durată cu vecina Turcie.

Grecia şi Israelul, care au legături economice şi diplomatice strânse, gestionează un centru de instruire aeriană în Grecia, organizează exerciţii militare comune anuale şi cooperează în domeniul sistemelor anti-drone şi al securităţii cibernetice.

Anul trecut, Atena a achiziţionat 36 de sisteme de artilerie cu rachete de fabricaţie israeliană, pentru aproximativ 650 de milioane de euro.