O femeie din Republica Moldova, acuzată că a încercat să-și ucidă soțul otrăvindu-l cu substanțe folosite împotriva rozătoarelor, a fost condamnată la 10 ani de închisoare pentru tentativă de omor.

Curtea de Apel a menținut sentința pronunțată în primă instanță în Italia, relatează Rimini Today.

Femeia, în vârstă de 48 de ani, este în prezent în libertate, însă nu are voie să se apropie de soțul său, un cetățean albanez de 57 de ani, de care se află în proces de separare.

Avocatul femeii, Luca Greco, urmează să analizeze posibilitatea contestării hotărârii la Curtea de Casație.

Ancheta a fost declanșată după ce soțul femeii, un cetățean albanez de 57 de ani, a ajuns în mod repetat la urgențe începând cu iulie 2022, acuzând dureri abdominale severe. Analizele de sânge au depistat două substanțe folosite în otrăvurile pentru rozătoare, una dintre ele — bromadiolona — fiind un anticoagulant puternic, în cantitate suficientă pentru a provoca moartea.

În urma percheziției la domiciliul cuplului, polițiștii au găsit într-un sertar din dormitor o seringă cu bromadiolonă. Femeia a fost arestată în octombrie 2023 și plasată în arest la domiciliu sub supraveghere electronică. Moldoveanca a negat de la început acuzațiile, însă nu a putut explica nici prezența seringii, nici cum ajunsese otrava în mâncarea soțului.

Potrivit acuzării, femeia ar fi încercat să-și ucidă soțul pentru a-și continua nestingherită o relație extraconjugală. Pe lângă cei 10 ani de închisoare, instanța a obligat-o să plătească victimei o despăgubire provizorie de 31.000 de euro. În prezent, femeia este în libertate, dar nu are voie să se apropie de soț, de care se află în proces de separare. Avocatul său intenționează să conteste decizia la Curtea de Casație.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ancheta a fost declanșată în urma mai multor internări în spital ale victimei, care începând cu iulie 2022 a suferit episoade repetate de dureri abdominale severe. În urma investigațiilor, poliția italiană a găsit la domiciliul cuplului substanțele toxice.

De asemenea, instanța din Italia a dispus, pe lângă pedeapsa cu închisoarea și o despăgubire provizorie de 31.000 de euro pentru partea vătămată, potrivit sursei citate. Avocatul femeii a anunțat că va face apel împotriva sentinței. Femeia de 48 de ani a fost arestată în luna octombrie 2023 și plasată în arest la domiciliu sub supravegherea electronică.

O moldoveancă a fost condamnată la ani grei de închisoare în Italia. Ar fi încercat să-și otrăvească soțul

#condamnare #moldoveanca #otrava șoareci

Sute de pasageri ai companiilor aeriene din Europa au avut zborurile deviate sau au primit escorte militare săptămâna aceasta, în urma unei serii de amenințări cu bombă pe care oficialii le-au numit farse rău intenționate. Încă nu s-a dovedit cine e în spatele incidentelor, care au venit într-un moment de creștere a tensiunilor cu Rusia și de avertismente că aceasta ar putea intensifica așa-numitele atacuri hibride pe continent. Asociația Piloților de Linie Britanici a explicat exact ce se întâmplă la bordul unui avion atunci când este primită o amenințare cu bombă, scrie PBS, transmite Digi24.

Amenințările sunt evaluate și apoi transmise piloților

Atunci când o amenințare la adresa unei aeronave este trimisă companiei aeriene, aceasta este transmisă unei echipe de evaluatori. Acești evaluatori utilizează procese standard pentru a clasifica amenințarea și a decide dacă aceasta este Roșie (credibilă), Galbenă (parțial credibilă) sau Verde (necredibilă). Galbenă nu este considerată o evaluare adecvată dacă avionul este în aer, potrivit Asociației Piloților de Linie Britanici.

„Dacă amenințarea este evaluată ca necredibilă, personalul din avion nu va fi informat despre aceasta. Cu toate acestea, atunci când o amenințare este evaluată ca fiind credibilă (roșu sau galben), echipajul de zbor va fi informat imediat și va efectua procedurile companiei pentru o amenințare cu bombă credibilă”, au explicat experții.

„Din momentul în care echipajul de zbor este notificat despre o amenințare credibilă cu bombă, comandantul aeronavei – căpitanul – este la comandă și va lua toate deciziile, ghidat de lista de verificare corespunzătoare, pentru siguranța aeronavei sale. De obicei, dacă un avion se află încă pe pistă, aceasta va însemna o evacuare, iar dacă este în aer, prioritatea va fi aterizarea avionului cât mai curând și în siguranță posibil”, mai explică asociația de profil din Marea Britanie.

„Piloții sunt profesioniști cu înaltă calificare și pregătire. Expertiza lor este neprețuită în asigurarea siguranței pasagerilor și în menținerea aviației ca una dintre cele mai sigure forme de transport existente.”

Companiile aeriene, operatorii aeroportuari și autoritățile de aplicare a legii respectă, în general, liniile directoare elaborate de Agenția Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației și de Organizația Aviației Civile Internaționale, care efectuează audituri pentru a asigura conformitatea.

Antrenamentul echipajului de zbor include exerciții situaționale în timp real care acoperă diverse amenințări, inclusiv modul de căutare a explozibililor care ar fi putut fi introduși ilegal la bord.

Devierea și inspectarea zborurilor sunt costisitoare

Atunci când sunt semnalate amenințări, angajații companiilor aeriene sunt instruiți să țină apelantul la telefon și să adune cât mai multe informații posibil, potrivit expertului în securitate aeronautică Philip Baum.

Multe dintre amenințările primite săptămâna aceasta au fost trimise prin e-mail, conținând suficiente informații pentru ca autoritățile să stabilească dacă aeronava necesită inspecție. Acest lucru poate fi costisitor pentru companiile aeriene.

Baum, profesor invitat de securitate aeronautică la Universitatea Coventry din Anglia, a declarat că devierea unui zbor din cauza unui pasager indisciplinat sau a unei amenințări cu bombă poate costa până la 250.000 de dolari.

Costurile ar putea fi mai mici în acest caz, deoarece majoritatea zborurilor perturbate au fost pe distanțe scurte, unde există o probabilitate mai mică de întârzieri, a spus el.

Amenințările false ar putea testa apărarea

Intenția acestor amenințări „pare să fie de a semăna haos, incertitudine cu privire la fiabilitatea traficului aerian în Europa”, a declarat Jacob Funk Kirkegaard, cercetător senior la grupul de experți Bruegel din Bruxelles.

Amenințările ar putea testa, de asemenea, timpul de răspuns relativ și nivelul de coordonare dintre autoritățile din diferite țări, cu scopul de a identifica punctele slabe pentru viitoarele atacuri.

„Răspund autoritățile din Polonia cu aceeași viteză și cu aceeași urgență etc. ca autoritățile din Italia, de exemplu?”, a spus Kirkegaard, comparând astfel de amenințări cu un „test de stres” al sistemului.