Pașaportul moldovenesc ocupă locul 45 în clasamentul mondial Henley Passport Index 2026. Cetățenii moldoveni pot călători în 120 de destinații fără viză sau cu obținerea vizei la sosire, transmite IPN.

Republica Moldova se află imediat după Georgia, care ocupă locul 44 și oferă acces la 121 de destinații. În același timp, Moldova devansează Venezuela, clasată pe poziția 46, cu acces la 117 destinații.

Țările vecine sunt situate mai sus în clasament: România se află pe locul 11, iar cetățenii români pot călători în 178 de destinații fără a avea nevoie de viză. Totodată, Ucraina ocupă poziția 33, cu acces la 142 de destinații.

La nivel mondial, Singapore își păstrează prima poziție în clasament, cu acces la 192 de destinații. Pe locul doi se află Japonia, Coreea de Sud și Emiratele Arabe Unite, fiecare cu acces la 188 de destinații, iar Suedia ocupă poziția a treia, cu 187 destinații.

Henley Passport Index este un clasament internațional care măsoară libertatea de circulație oferită de pașapoartele din diferite state. Ediția din acest an a analizat 199 de pașapoarte și 227 de destinații din întreaga lume.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#clasament #Moldova #pașaport

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.