Guvernul creează 13 funcții noi la nivel de ministere și alte 3 la Cancelaria de Stat, care se vor ocupa de subiectul integrării Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

Potrivit unui proiect de hotărâre, care urmează să fie supus dezbaterilor, cei 13 angajați vor îndeplini funcția de adjunct al secretarului general de stat și vor ridica, lunar, un salariu de 22 de mii de lei. Pentru realizarea proiectului, din buget se vor aloca, anual, aproape 3,5 milioane de lei.

Cerințele față de candidat sunt: cel puțin 3 ani experiență profesională în domeniu; cunoașterea unei limbi de circulație internațională (nivel C1); abilități de utilizare a computerului.

Proiectul mai prevede instituirea Cabinetului secretarului general al Guvernului. Echipa va fi creată din 3 persoane, iar bugetul pentru aceste funcții este de 600 de mii de lei anual.

„Secretarul general al Guvernului este asistat de un secretar de stat și unul sau mai mulţi secretari generali adjuncţi ai Guvernului. Secretarul general al Guvernului și secretarul de stat deţin funcţii de demnitate publică, iar secretarul general adjunct al Guvernului are statut de funcţionar public de conducere de nivel superior”, se precizează în document.

Noile prevederi vor intra în vigoare, după ce vor fi votate în Parlament și publicate în Monitorul Oficial.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#bugetul republicii Moldova #Cancelaria de stat #Guvernul Republici Moldova #secretar de stat

Relațiile dintre Republica Moldova și România au depășit legăturile lingvistice, istorice și culturale, fiind consolidate tot mai mult prin proiecte comune în energetică, economie și infrastructură. O spune Andrei Stoian, unul dintre coordonatorii volumului „România și Republica Moldova. Parteneriatul pentru UE”, lansat luni la Chișinău. Potrivit acestuia, integrarea europeană a Moldovei se produce deja în mai multe domenii, chiar înainte de aderarea propriu-zisă la UE, transmite IPN.

Andrei Stoian a explicat că această apropiere este vizibilă în special în sectorul energetic, prin interconectările dintre cele două țări, inclusiv gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău. Alte exemple sunt aderarea Republicii Moldova la sistemul european de plăți SEPA și facilitățile de roaming, care permit cetățenilor să beneficieze de servicii mai accesibile.

În același timp, Andrei Stoian a subliniat importanța experienței României în procesul de aderare a Republicii Moldova la UE, astfel încât Chișinăul să poată evita unele greșeli făcute de București. El a menționat că volumul analizează cooperarea bilaterală în domeniile economic, cultural, al infrastructurii și securității, fiind destinat publicului de pe ambele maluri ale Prutului, studenților și factorilor de decizie.

„Este un instrument de a măsura, până la urmă, distanța între promisiunea politică și rezultatele concrete”, a declarat Andrei Stoian.

La rândul său, celălalt coordonator al lucrării, Victor Vevera, a menționat că legăturile lingvistice și culturale dintre cele două state s-au extins în domeniile energetic și al infrastructurii. Potrivit acestuia, contribuțiile autorilor oferă o imagine amplă a cooperării bilaterale și a sprijinului acordat de România parcursului european al Republicii Moldova.

„România și Republica Moldova. Parteneriatul pentru UE” cuprinde șase capitole, care abordează negocierile de aderare, relațiile dintre București, Chișinău și Bruxelles, interconectările energetice și economice, reziliența democratică, problema transnistreană și opinia publică din Republica Moldova. Printre autorii volumului se numără guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei, Anca Dragu, vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, ambasadorul Republicii Moldova în România, Mihai Mîțu și președintele Academiei de Științe a Moldovei, Ion Tighineanu.

Este al zecela volum al seriei de Caiete Documentare Club România și poate fi descărcat gratuit de pe site-ul Revistei Române de Dezvoltare.