Politica Bugetar Fiscală prevede o trecere treptată în ceea ce prevede vămuirea automobilelor de la impozitul pentru volumul motorului la TVA (acum costul vămuirii depinde de dimensiunea motorului și anul de producere a automobilului: cu cât mai mare este motorul și mai veche mașina, cu atât mai mare este taxa de vămuire. TVA presupune plata unei taxe în funcție de prețul de piață al automobilului, scrie Bani.md.

„Un astfel de impozit este considerat mai corect și mai onest. Dacă automobilul tău costă 1000 de euro, o să plătești 200 de euro, dar dacă costă 10 mii de euro, atunci o să plătești 2000 de euro. Acest lucru este considerat corect”, a punctat într-un interviu pentru newsmaker, Veronica Vragaleva.

Potrivit ministrei, în prezent, este un pic mai ușor dintr-un anumit punct de vedere, deoarece acciza a funcționat ca o taxă ecologică. Iar TVA pentru vămuirea mașinii este o normă europeană.

„Am propus să fie introdus din 2025, iar până atunci vom examina experiența altor state europene care au implementat recent acest mecanism de vămuire. Am propus să fie introdus din 2025, dar am păstrat parțial pentru 2025, 2026 și 2027 impozitul pe volumul motorului (de la 10% până la 30%). De ce așa? Din calculele noastre reieșea că odată cu trecerea la TVA veniturile vor scădea cu 47%. Nu știm cât de exacte sunt aceste prognoze. Am reieșit din statistica privind importul de automobile din ultimii cinci ani”, a mai spus Vragaleva.

În cazul importului mașinilor vechi, ministra spune că în prezent se lucrează cu Ministerul Mediului pentru a asigura același grad de protecție de mașini vechi prin taxa de mediu. Deoarece peste doi-trei ani, pentru vămuire va fi necesar de plătit în afară de TVA taxa de mediu. Și dacă vei încerca să aduci în țară un automobil cu Euro-2, Euro-3 (standard ecologic ce reglementează conținutul de substanțe nocive din gazele de eșapament – NM) nu vei putea deoarece se va permite doar importul mașinilor cu Euro-5 sau Euro-6.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#import #masini #moldoveni #taxa

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.