Tradițional, în perioada sărbătorilor pascale, consumatorii sunt tentați să procure pește și produse pescărești în cantități mai mari. În acest context, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) reamintește că aceste alimente sunt perisabile, iar dacă nu vor fi depozitate în condiții riguroase, se pot altera ușor și prezintă pericol pentru sănătate.

Specialiștii în domeniul siguranței alimentelor recomandă consumatorilor anumite măsuri de precauție, înainte de a procura peștele și produsele pescărești:

„Peștele viu trebuie să aibă semne de vitalitate, tegumentul de culoare vie, cu pigment lucios, ochii ieșiți la suprafață, cu pupila neagră, strălucitoare, iar corneea perfect transparentă, branhiile de culoarea roșie-deschisă, cu lamele strălucitoare, bine diferențiate, fără miros și mucozități, solzii lucioși, cu o cantitate redusă de mucus, musculatura elastică, cu o suprafață netedă, fixată bine pe oase”, precizează ANSA.

Specialiștii ANSA precizează că peștele viu trebuie să fie expus spre comercializare direct din bazine/containere cu apă limpede și curată, dotate cu dispozitive speciale pentru asigurarea oxigenului necesar.

Peștele refrigerat eviscerat comestibil are peritoneul de culoare deschisă, neted, greu de desprins de pe carne. Specialiștii îndeamnă moldovenii să nu procure peștele cu pigment mat, ochi adânciți în centru, branhii acoperite cu lichid lipicios verziu și cu miros de putrefacție pronunțat. Evitați produsele cu solzii fără luciu, care se desprind ușor de piele, cu musculatura separată de oase, de culoare cenușie murdară!
Peștele congelat (întreg/eviscerat/decapitat) se va păstra la temperatura nu mai mică de minus -18 °C; aspectul exterior trebuie să fie întreg, fără deteriorări, dens, cu suprafața curată, uniformă, cu menținerea calității gustative și a valorii nutritive a peștelui viu. După decongelare, consistența peștelui trebuie să fie compactă sau moale, carnea bine atașată de oase, fără prezența mirosului sau corpurilor străine. Înainte de consum, peștele decongelat necesită, în mod obligatoriu, să fie eviscerat și prelucrat termic
Peștele prelucrat (produse sărate, produse afumate, pește uscat/pește zvântat, pește marinat, semiconserve din pește, conserve din pește) are aceleași condiții de păstrare, depozitarea însă se face în încăperi uscate și ventilate.
Peștele afumat la rece: temperatura de păstrare de la -5°C până la 0°C, uscat și uscat-afumat : temperatura de păstrare de la -8°C până la 0°C, iar termenul de valabilitate fiind de până la două luni.
Peștele afumat la cald: temperatura de păstrare este de la minus -2°C până la plus 2°C, iar perioada de până la 72 ore.
Cutiile de conserve sau semiconservele de pește trebuie să fie ambalate în cutii metalice, din sticlă sau polimerice, ermetic închise, nebombate, nedeformate, fără semne de rugină și urme de sulfură de fier. Cele mai răspândite neconformități pot fi: coroziunea cutiilor, deformarea cutiilor, bombajul şi lipsa ambalajului ermetic.
La comercializarea caviarului se va lua în considerație aspectul exterior curat, fără țesuturi conjunctive sau coaguli de sânge, fără boabe crăpate; consistența elastică, fără gust și miros străin sau modificat (gust amar, metalic, de săpun).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pe lângă toate cele menționate, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor atenționează:

Procurați alimente doar din locuri autorizate, care asigură condițiile igienice/sanitare specifice și sunt supuse controlului sanitar veterinar;
Atenție la produsele ușor perisabile (ouăle, carnea şi peștele), care necesită condiții riguroase de păstrare și comercializare;
Depozitați alimentele conform instrucțiunilor producătorului și respectați condițiile aplicate pe etichetă;
Țineți cont de instrucțiunile producătorului privind congelarea, decongelarea și pregătirea bucatelor;
La cumpărarea peștelui şi a produselor pescărești solicitați şi păstrați bonul de casă, pentru a avea dovada achiziției în cazul în care, în mod justificat, doriți să reclamați neconformitatea produsului;
Nu procurați alimente cu termenul de valabilitate expirat.

„Operatorii din domeniul alimentar, care manipulează peștele și produsele pescărești, vor asigura, obligatoriu, produsele cu certificate care confirmă calitatea lor, țara de origine a materiei prime și termenul de valabilitate. Fiecare consumator este în drept să solicite actele menționate de la operatorii sau vânzătorii din cadrul unităților comerciale”, mai precizează ANSA.

#ANSA #consumatori #pește #producator

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.