De când a început procesul de chestionare a populației în cadrul Recensământului 2024, 8 aprilie curent, Serviciul 112 înregistrează solicitări referitoare la identitatea recenzorilor, refuzul cetățenilor de a participa la recensământ, reacția neadecvată și comportamentul agresiv din partea respondenților. În acest context, s-a revenit cu câteva informații importante pentru moldoveni.

Fiecare persoană trebuie să participe la recensământ și să răspundă în întregime și corect chestionarul de recenzare, participarea la recensământ fiind obligatorie. Sunt colectate date cu privire la fiecare persoană din gospodărie (de exemplu: anul și locul nașterii, locul de trai, limba vorbită, nivelul educației, ocupația ș.a.), cât și date despre locuință (cum ar fi: dotarea cu sistem de canalizare și aprovizionare cu apă, modul de încălzire, suprafața și materialele de construcție a locuinței ș.a.).

Datele pe care le veți oferi sunt confidențiale și protejate. Se vor utiliza doar în scopuri statistice pentru elaborarea și diseminarea sub formă generalizată a rezultatelor recensământului pe diverse caracteristici ale populației, fără a fi posibilă identificarea datelor personale. Vor sta la baza proiectelor de dezvoltare la nivel de localitate și de țară.

Conform procedurii prevăzute, un recenzor va vizita locuința dumneavoastră și vă va adresa întrebări din chestionarul de recensământ, iar răspunsurile le va înregistra pe tabletă.

„Dacă aveți îndoieli privitor la identitatea recenzorului, puteți verifica identitatea recenzorului la Linia verde (apel gratuit) 0800 800 24. Oferiți răspunsuri doar persoanelor angajate de Biroul Național de Statistică”, atenționează conducerea Serviciului 112.

Cum verificăm, dacă recenzorul e adevărat și nu vreun răufăcător?

Recenzorul este obligat să prezinte legitimația și să poarte vestimentație cu logo-ul recensământului. Datele de la recensământ sunt colectate pe o tabletă și doar prin interviu față în față.
În chestionarul de recensământ NU sunt întrebări legate de datele bancare.
Recenzorul va prezenta obligatoriu legitimația de recenzor și va purta vestimentație cu însemne de identitate a RPL, inclusiv: vestă, chipiu, tricou, rucsac, tabletă, toate cu logo-ul Recensământului 2024.

Refuzul de a oferi informații sau furnizarea de date incomplete/eronate în cadrul recenzării constituie contravenții și art. 330 din Codul Contravențional prevede amenzi de până la 2500 de lei. Amenzile vor fi aplicate doar dacă, după efectuarea a 5 vizite ale recenzorului la domiciliu, nicio modalitate de a convinge persoana de a participa nu a fost cu succes.

„Totuși, în situațiile de infracțiuni contra vieții și sănătății produse în procesul de chestionare a cetățenilor, apelați cu încredere numărul unic de urgență 112”, conchide coducerea Serviciului 112.

Procesul de chestionare a populației va dura până pe 7 iulie 2024.

Recensământul este o activitate de amploare națională care are loc o dată la 10 ani. Scopul este obținerea de date statistice privind numărul și distribuția teritorială a populației și locuințelor țării.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#112 #recensământ

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.