Moldovenii nu mai sunt atât de aventurați pentru a părăsi Republica Moldova în căutarea unui trai de viață mai bun. Un sondaj arată că, anul acesta, numărul celora care ar intenționa să emigreze în altă țară este în scădere cu 3% față de anul trecut și cu 5 la sută, comparativ cu anul 2018.

Potrivit sondajului, dintre cei care vor să plece cel mai des din Moldova sunt oamenii de la sate, în special bărbații.

În acest an, 15,2% dintre cetățenii Republicii Moldova, cu vârsta de peste 18 ani, spun că intenționează în următoarele luni să plece peste hotare, ceea ce reprezintă o scădere cu aproape 3% față de 2020 și cu 5% față de anul 2018.

„15,2% înseamnă în jur de 30-35 de mii de persoane, care în acest an cel mai probabil vor părăsi teritoriul Republicii Moldova”, a explicat economistul și expertul în politici economice al IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță”.

Ioniță afirmă că, la baza acestei mici scăderi ar sta câțiva factori: deja nu mai are cine pleca, cetățenii Republicii Moldova, în ajunul alegerilor parlamentare anticipate speră că viața lor se va schimba și poate nu ar merita să plece peste hotare și faptul că, calitatea vieții în Republica Moldova s-a îmbunătățit și unii consideră că există oportunități de a munci aici acasă.

Totodată, în cadrul șondajului, cei care în ultimii trei ani au fost peste hotare, iar în prezent sunt în Republica Moldova au fost întrebați dacă mai vor să plece peste hotare în viitorul apropiat. 13,7% dintre respondenți au răspuns că da. Aproape dublu față de anul trecut, când 7,6% aveau această intenție.

Categoria de cetățeni care intenționează cel mai mult să emigreze

Sondajul mai arată că, tinerii de 18-29 de ani sunt cei care vor să plece cel mai mult peste hotare – 28 %, cu aproape 1% mai mult decât un an în urmă, însă cu circa 2% mai puțini decât în 2018. Apoi urmează cei de vârsta 30-44 de ani – 18,1%.

„În privința tinerilor situația cum a fost una extrem de tristă, așa și a rămas – extrem de tristă. Practic fiecare al treilea tânăr spune că vrea să plece peste hotare și decizia lui timp de cinci ani nu s-a schimbat. Tinerii, cum spuneai acum cinci ani că vor să plece, exact așa spun și acum. Este cel mai stabil grup care nici de cum nu vede soluția existenței aici în Republica Moldova”, a afirmat Veaceslav Ioniță.

O diferență destul de puternică legată de intenția de a pleca peste hotare în funcție de sexul respondentului o demonstrează chestionarul efectuat de IDIS „Viitorul”. Dacă în rândul femeilor se atestă 12%, care au spus că ar dori să plece în viitorul apropiat, atunci în cazul bărbaților această cifră este de aproape 19%.

La fel există o diferență între dorința de a pleca peste hotare în dependență de traiul respondentului. 13,2% din populația de la orașe este expusă dorinței de a părăsi Republica Moldova și 17% – a celor care trăiesc la sate.

„Migrația de bază, care are loc în Republica Moldova, are loc din contul celor care trăiesc la sate. Ca rezultat, avem o depopulare puternică a zonelor rurale”, a mai spus expertul în politici economice.

Potrivit economistului, două elemente importante ale migrației își lasă amprenta asupra Republicii Moldova. În primul rând este vorba de banii pe care îi trimit cei din diasporă acasă. În acest an, volumul remitențelor cel mai probabil va fi cel mai mare din istoria Republicii Moldova. În primele patru luni ale anului, volumul remitențelor a fost un record absolut pentru Moldova – 513 milioane de dolari, mult peste media pentru primele patru luni ale anului. Cu 30 de milioane de mai mult comparativ cu recordul anual din 2008.

Votul diasporei – mai evidențiat în alegerile parlamentare din acest an

Veaceslav Ioniță a opinat că în acest an, la alegerile parlamentare anticipate, moldovenii de peste hotare vor avea cea mai puternică voce din istoria Republicii Moldova. Dacă la alegerile precedente aceștia votau și decideau 3-4 mandate, în acest an vor avea un impact de cel puțin 10-11 mandate.

„Cei din diasporă au o tendință de activism civic din ce în ce mai mare. Dacă în 2015, doar 6% din cei aflați peste hotare au mers la vot, în 2020 am avut aproape 32% dintre cetățenii noștri aflați peste hotare care și-a exprimat interesul de vot”, a conchis Veaceslav Ioniță.

Precizăm că, sondajul de opinie a fost efectuat de către CBS-AXA, la comanda Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDS) „Viitorul”, și prezentat recent de către expertul în politici economice al IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță”, în cadrul unei noi ediții a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

#emigrare #IDIS Viitorul #Moldova #moldoveni #sondaj

Meta va plăti aproximativ 17,1 miliarde de dolari pentru a închide unul dintre cele mai ample litigii din Statele Unite privind siguranța copiilor pe internet. Acordul a fost acceptat de 47 de state americane, Districtul Columbia și mai multe teritorii și vine după o serie de înfrângeri suferite de companie în instanță.

În cadrul înțelegerii, compania care deține Instagram și Facebook s-a angajat nu doar să achite o sumă uriașă, ci și să introducă noi măsuri pentru protejarea utilizatorilor adolescenți.

Printre modificările anunțate se numără limitarea utilizării Instagram și Facebook de către adolescenți la două ore pe zi, oprirea funcției de derulare infinită și restricționarea utilizării platformelor în intervalul 00:00–06:00. De asemenea, notificările vor fi dezactivate în timpul orelor de școală, între 08:00 și 15:00.

Înțelegerea a fost negociată de noul director juridic al Meta, C.J. Mahoney, cu aprobarea personală a lui Mark Zuckerberg. Compania a încercat astfel să evite un proces federal de amploare în California, unde mai multe state susțineau că produsele Meta au fost concepute într-un mod care poate crea dependență și poate afecta sănătatea și siguranța copiilor.

Meta, presată de mai multe înfrângeri în instanță

Presiunea asupra companiei a crescut după ce Meta a pierdut două procese importante în luna martie. Într-unul dintre cazuri, compania a fost acuzată că platformele sale au contribuit la problemele de sănătate mintală ale utilizatorilor tineri. Ulterior, pe 10 august, o curte federală de apel a respins încercarea Meta de a bloca procesele invocând protecția oferită de Secțiunea 230 din legislația americană și Primul Amendament.

În procesul de la Oakland, statele solicitau penalități care puteau ajunge la aproximativ 200 de miliarde de dolari, precum și modificări ale platformelor. În cele din urmă, cele 47 de state participante au acceptat acordul. Texasul, care nu s-a alăturat inițial înțelegerii, a ajuns ulterior la un acord separat cu Meta, în valoare de aproximativ un miliard de dolari, însoțit de măsuri similare pentru protecția tinerilor.

Meta se confruntă însă în continuare cu mii de alte procese intentate de adolescenți, familii și districte școlare. Un alt proces major este programat pentru luna octombrie, în California. Compania susține că are în continuare încredere că poate câștiga aceste litigii.