Curs valutar
  • EUR
    21.4503
    -0.09%
  • USD
    17.7049
    -0.0401%
  • RUB
    0.2462
    0.4468%
  • RON
    4.3559
    -0.1928%
  • UAH
    0.6576
    0.2281%

SONDAJ! Pe cine văd moldovenii în următorul parlament și care sunt politicienii cu cea mai mare încredere

08 Iun. 2021, 13:16
 // Categoria: Politica // Autor:  Petru Cosoi
08 Iun. 2021, 13:16 // Politica //  Petru Cosoi

Dacă duminica viitoare s-ar organiza alegeri parlamentare anticipate, în Parlament ar accede Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), Blocul Electoral al Comuniștilor și Socialiștilor (BECS) și Partidul Politic Șor. Potrivit unui sondaj sociologic al Asociației Sociologilor și Demografilor, pentru PAS ar vota 35,5% din respondenții deciși, pentru BECS – 36,1%, iar pentru PPȘ – 7,3%. Restul formațiunilor nu ar trece pragul electoral.

Potrivit președintelui Asociației Sociologilor și Demografilor, Victor Mocanu, cercetarea arată că 67,4% din respondenți sunt siguri în opțiunea lor de vot, scrie IPN. Cel mai des, în 53% din cazuri, pe oameni îi motivează să participe la alegeri datoria civică, urmată de dorința de a-și exprima propria poziție politică sau credința că e practic unica posibilitate de a influența soarta țării.

47,4% din respondenți au spus că se decid cu cine să voteze înainte de campania electorală, 30,6% – în timpul campaniei electorale, iar 11,4% – cu doar câteva zile înainte.

78,6% din respondenți consideră că fenomenul cumpărării voturilor este răspândit sau foarte răspândit în Moldova, iar 33,1% consideră că după alegeri voturile nu sunt numărate corect.

76% din respondenți au indicat că mandatul de 4 ani pentru Parlamentul Republicii Moldova este oportun și acesta trebuie păstrat. Mai bine de 70% sunt împotriva faptului ca alegerile să aibă loc pe parcursul a două sau mai multe zile, iar circa 60% și-ar dori să poată vota la oricare secție de votare din țară.

Actuala campanie electorală decurge fără încălcări, în opinia a 57,5% din respondenți, cu unele încălcări – 22%. Iar 10,2% consideră că decurge cu multe încălcări. Faptul că în Republica Moldova sunt alegeri libere și corecte consideră 30,6%, parțial libere și corecte – 45,9%. Iar 18,4% că nu sunt libere și corecte

14,4% din respondenții sondajului sunt de părere că fraudele electorale nu influențează sau puțin influențează rezultatele alegerilor, circa 80% consideră că fraudele electorale influențează rezultatele finale ale alegerilor mult sau foarte mult. 78,6% consideră că cetățenii care își vând votul trebuie trași la răspundere, iar circa 43% din respondenți au spus că persoanele sau concurenții electorali care corup alegătorii trebuie eliminați din cursa electorală și trași la răspundere penală.

Președintele Maia Sandu este personalitatea politică care se bucură de cea mai mare încredere potrivit respondenților deciși – 32,6%. La o scurtă diferență este liderul socialiștilor Igor Dodon – 32,1%. Acesta este urmat de: Vladimir Voronin, cu 8,2%, Zinaida Greceanî, cu 5%, Ilan Șor, cu 4,7%, Ion Ceban, cu 4,6%, și Renato Usatîi, cu 4,4%.

La capitolul orientare geopolitică, dacă duminica viitoare ar avea lor un referendum, 42,4% ar alege Uniunea Europeană, iar 40,8% – Uniunea Economică Eurasiatică. De asemenea, circa 52% ar vota contra aderării Republicii Moldova la NATO.

Sondajul a fost făcut în bază de chestionar la domiciliul respondenților, în perioada 24 mai – 5 iunie 2021, pe un eșantion de 1179 de respondenți din 83 de localități. Marja de eroare este +/-3%.

Realitatea Live

15 Iun. 2021, 21:19
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Cristina Vlah
15 Iun. 2021, 21:19 // Actualitate //  Cristina Vlah

Cazul „deschiderii secțiilor de votare peste hotarele țării” se va examina din nou la Curtea de Apel. Asta după ce Curtea Constituțională a respins marți, 15 iunie, sesizările depuse de mai multe partide, informează Realitatea.md.

Înalta Curtea menționează că a constatat că sesizările în cauză nu întrunesc condițiile de admisibilitate și nu pot fi acceptate pentru examinare în fond, acestea fiind declarate inadmisibile.

Excepțiile nu au vizat probleme de substanță referitoare la numărul efectiv de secții de votare. Ele au vizat exclusiv probleme procedurale, și anume neconstituționalitatea:

  1. Textului „fără respectarea procedurii prealabile” din articolul 72 alin. (3) din Codul electoral;
  2. Cuvântului „Contestațiile” și a textului „se examinează în conformitate cu prevederile […] Codului administrativ” din articolul 73 alin. (7) din Codul electoral;
  3. Textului „Instanța de judecată adoptă şi pronunță hotărârea în conformitate cu prevederile […] Codului administrativ” din articolul 74 alin. (1) din Codul electoral.

Pentru a declanșa controlul de constituționalitate, Curtea a trebuit să confirme aplicabilitatea prevederilor legale contestate în cauzele examinate în fața instanțelor de drept comun care au trimis sesizările.

Condiția „aplicabilității prevederilor legale contestate în cauza examinată în fața instanței de drept comun” presupune aplicabilitatea unor prevederi care îl prejudiciază pe autorul excepției de neconstituționalitate. Totuși, în cele două sesizări, Curtea nu a reținut prejudicierea autorului prin prevederile contestate. În mod logic, declararea neconstituționalității acestor prevederi ar fi făcut inutile acțiunile în justiție ale autorului sesizărilor.

„Cu referire la o pretinsă obligativitate a procedurii prealabile la contestarea hotărârilor Comisiei Electorale Centrale privind deschiderea unor secții de votare, Curtea a reținut următoarele. Articolul 162 din Codul administrativ stabilește că procedura prealabilă urmărește scopul de a verifica legalitatea actelor administrative individuale. Cererea prealabilă poate fi formulată în vederea: a) anulării în tot sau în parte a unui act administrativ individual ilegal sau nul; b) emiterii unui act administrativ individual. Astfel, Curtea a constatat că procedura prealabilă este obligatorie doar în cazul actelor administrative cu caracter individual”, se menționează în decizia Curții Constituționale.

Curtea a notat că hotărârile Comisiei Electorale Centrale privind deschiderea unor secții de votare nu sunt acte administrative cu caracter individual, ci sunt acte administrative cu caracter normativ. Ele sunt adoptate pentru punerea în aplicare a prevederilor pertinente din Codul electoral, vizează un număr nedeterminat de subiecte și au un caracter general. Prin urmare, în cazul contestării unor astfel de hotărâri în instanța de judecată nu este necesară parcurgerea procedurii prealabile.

Astfel, cazul urmează să fie din reluat la Curtea de Apel. Aceasta a amânat examinarea cauzei până la pronunțarea Curții Constituționale. Asta după ce ședința de judecată în acest sens a fost amânată de mai multe ori.

 
Bruxelles: Piața Mare, iluminată în culorile NATO, înainte de summit
Bruxelles: Piața Mare, iluminată în culorile NATO, înainte de summit
Ziua mondială a donatorului de sânge: Împreună suntem eroi!
Ziua mondială a donatorului de sânge: Împreună suntem eroi!
Ooops… Un parașutist a aterizat pe un teren de fotbal, în Polonia
Ooops… Un parașutist a aterizat pe un teren de fotbal, în Polonia
Ultimele aplauze pentru interpretul Iurie Sadovnic
Ultimele aplauze pentru interpretul Iurie Sadovnic
Exerciții demonstrative de luptă corp la corp, la Armata Națională
Exerciții demonstrative de luptă corp la corp, la Armata Națională
Patru turnuri de răcire din Marea Britanie, puse la pământ
Patru turnuri de răcire din Marea Britanie, puse la pământ
Veneția: proteste față de revenirea vaselor de croazieră în lagună
Veneția: proteste față de revenirea vaselor de croazieră în lagună
Protestul Die-in/Умирание, la Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului
Protestul Die-in/Умирание, la Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului
Concurs de desene, lansat de Ministerul Justiției
Concurs de desene, lansat de Ministerul Justiției