Dacă duminica viitoare s-ar organiza alegeri parlamentare anticipate, în Parlament ar accede Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), Blocul Electoral al Comuniștilor și Socialiștilor (BECS) și Partidul Politic Șor. Potrivit unui sondaj sociologic al Asociației Sociologilor și Demografilor, pentru PAS ar vota 35,5% din respondenții deciși, pentru BECS – 36,1%, iar pentru PPȘ – 7,3%. Restul formațiunilor nu ar trece pragul electoral.

Potrivit președintelui Asociației Sociologilor și Demografilor, Victor Mocanu, cercetarea arată că 67,4% din respondenți sunt siguri în opțiunea lor de vot, scrie IPN. Cel mai des, în 53% din cazuri, pe oameni îi motivează să participe la alegeri datoria civică, urmată de dorința de a-și exprima propria poziție politică sau credința că e practic unica posibilitate de a influența soarta țării.

47,4% din respondenți au spus că se decid cu cine să voteze înainte de campania electorală, 30,6% – în timpul campaniei electorale, iar 11,4% – cu doar câteva zile înainte.

78,6% din respondenți consideră că fenomenul cumpărării voturilor este răspândit sau foarte răspândit în Moldova, iar 33,1% consideră că după alegeri voturile nu sunt numărate corect.

76% din respondenți au indicat că mandatul de 4 ani pentru Parlamentul Republicii Moldova este oportun și acesta trebuie păstrat. Mai bine de 70% sunt împotriva faptului ca alegerile să aibă loc pe parcursul a două sau mai multe zile, iar circa 60% și-ar dori să poată vota la oricare secție de votare din țară.

Actuala campanie electorală decurge fără încălcări, în opinia a 57,5% din respondenți, cu unele încălcări – 22%. Iar 10,2% consideră că decurge cu multe încălcări. Faptul că în Republica Moldova sunt alegeri libere și corecte consideră 30,6%, parțial libere și corecte – 45,9%. Iar 18,4% că nu sunt libere și corecte

14,4% din respondenții sondajului sunt de părere că fraudele electorale nu influențează sau puțin influențează rezultatele alegerilor, circa 80% consideră că fraudele electorale influențează rezultatele finale ale alegerilor mult sau foarte mult. 78,6% consideră că cetățenii care își vând votul trebuie trași la răspundere, iar circa 43% din respondenți au spus că persoanele sau concurenții electorali care corup alegătorii trebuie eliminați din cursa electorală și trași la răspundere penală.

Președintele Maia Sandu este personalitatea politică care se bucură de cea mai mare încredere potrivit respondenților deciși – 32,6%. La o scurtă diferență este liderul socialiștilor Igor Dodon – 32,1%. Acesta este urmat de: Vladimir Voronin, cu 8,2%, Zinaida Greceanî, cu 5%, Ilan Șor, cu 4,7%, Ion Ceban, cu 4,6%, și Renato Usatîi, cu 4,4%.

La capitolul orientare geopolitică, dacă duminica viitoare ar avea lor un referendum, 42,4% ar alege Uniunea Europeană, iar 40,8% – Uniunea Economică Eurasiatică. De asemenea, circa 52% ar vota contra aderării Republicii Moldova la NATO.

Sondajul a fost făcut în bază de chestionar la domiciliul respondenților, în perioada 24 mai – 5 iunie 2021, pe un eșantion de 1179 de respondenți din 83 de localități. Marja de eroare este +/-3%.

#anticipate 2021 #Igor Dodon #Maia Sandu #sondaj

Un lider rus a făcut amenințări grave la adresa unei țări europene. Este vorba despre Dmitri Medvedev care a amenințat Lituania cu dispariția de pe hartă. Dumnezeu să ne ferească, și-a însoțit amenințarea fostul președinte și premier al Rusiei, scrie mediafax.ro.

Amenințările au fost lansate de vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei în timpul unei declarații, potrivit Clash Report. El a reacționat la o informație conform căreia Lituania ar fi dispusă să găzduiască armele nucleare ale aliaților occidentali.

„După cum înțeleg eu, Lituania a vorbit despre posibilitatea de a deschide ușa pentru amplasarea oricărui tip de armă, inclusiv a armelor nucleare. Dacă, Dumnezeu să ne ferească, se întâmplă ceva de genul acesta și trebuie să reacționăm la acțiunile lor, nimeni nu va interveni în locul lor. Celebrul Articol 5 al Tratatului Atlanticului de Nord nu va fi aplicat. Toată lumea recunoaște acest lucru, deoarece, dacă ar fi aplicat, ar fi o catastrofă globală, planetară. Lituania va dispărea de pe harta lumii”, a spus Dmitri Medvedev.

Dmitri Medvedev este un important om politic rus, fost președinte al Federației Ruse (2008–2012) și fost prim-ministru (2012–2020). În prezent, el ocupă funcțiile de vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei și de președinte al partidului de guvernământ Rusia Unită.

Medvedev este unul dintre cei mai apropiați aliați ai lui Vladimir Putin. În timpul mandatului său prezidențial a promovat o imagine de modernizator cu viziuni liberale. Totuși, după declanșarea invaziei ruse în Ucraina din 2022 el s-a transformat radical, devenind una dintre cele mai agresive și radicale voci pro-război de la Kremlin.

Medvedev nu este la prima amenințare apocaliptică

De la declanșarea războiului din Ucraina, Dmitri Medvedev a lansat o serie de amenințări apocaliptice, utilizarea armelor nucleare fiind tema sa centrală. Mesajele sale, publicate de regulă pe Telegram, sunt folosite indirect de Kremlin pentru a descuraja țările din Occident.

În una dintre declarațiile recente, el a avertizat că omenirea se află la „doar câteva secunde” de miezul nopții pe Ceasul Apocalipsei din cauza acțiunilor NATO. Medvedev a mai spus că orice atac masiv asupra teritoriului rus sau furnizarea de arme atomice Ucrainei de către Occident va declanșa automat o ripostă nucleară totală din partea Moscovei.

A vorbit despre al treilea război mondial și a amenințat cu ștergerea de pe fața pământului a Ucrainei, dar și a altor țări precum Germania, Finlanda, Polonia și Marea Britanie.