Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM) a prezentat marți, 12 noiembrie 2024, rezultatele studiului „Gradul de satisfacție al beneficiarilor sistemului de asigurare obligatorie de asistență medicală”. Cercetarea a fost realizată la inițiativa CNAM, în perioada martie-august 2024, în cadrul proiectului „Echitate în sănătate prin responsabilizare socială II”, implementat de Crucea Roșie din Elveția în parteneriat cu asociațiile obștești CASMED, HOMECARE și finanțat de Guvernul Elveției.

Studiul a fost efectuat în baza unui chestionar online, completat de peste 4.600 de respondenți, atât asigurați, cât și neasigurați, având ca scop evaluarea nivelului de satisfacție al cetățenilor față de serviciile prestate în sistemul de asigurare medicală obligatorie.

Aproape 90% dintre respondenți dețin asigurare medicală obligatorie, iar cele mai solicitate servicii medicale de care au beneficiat pe parcursul ultimului an respondenții au fost consultația medicului de familie (76,8%), consultația medicului specialist de profil (45,6%) și serviciile medicale de urgență (20,2%).

Datele studiului arată că din totalul celor care au administrat medicamente/dispozitive medicale în ultimele trei luni, peste 42% au beneficiat de medicamente compensate prescrise la indicația medicului.

Majoritatea participanților (83,8%) la studiu au indicat că principalul beneficiu al asigurării medicale constă în accesul gratuit la serviciile de ambulanță, la medicul de familie și medicii specialiști, precum și la tratamentele spitalicești. În același timp, 56,2% dintre respondenți consideră că un alt beneficiu major este compensarea parțială a medicamentelor și dispozitivelor medicale. Totodată, 39,2% sunt de părere că un avantaj semnificativ al asigurării îl constituie posibilitatea de a beneficia gratuit de investigații costisitoare precum tomografie computerizată, rezonanță magnetică nucleară etc.

Printre dificultățile semnalate de respondenți se numără timpul îndelungat de așteptare în baza programării pentru consultații și tratamente (51,2%), deficitul de personal medical specializat, calitatea necorespunzătoare a serviciilor prestate. Fiecare al treilea respondent a indicat că timpul mare de așteptare a fost un factor determinant în renunțarea la consultații. O tendință îngrijorătoare în rândul cetățenilor este aceea de a renunța la vizitele medicale din cauza opțiunii de a se autotrata sau a costurilor. Circa 10% din respondenți au menționat că lipsa banilor reprezină un obstacol în accesarea îngrijirilor medicale.

Conform studiului, majoritatea respondenților, inclusiv cei asigurați, au suportat cheltuieli suplimentare pentru serviciile medicale. Principalele motive ar fi dorința de a evita listele de așteptare, neacoperirea unor servicii de către asigurare, recomandarea medicului de a se adresa la o instituție privată sau preferința pentru o asistență rapidă contra cost.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Rezultatele studiului arată că plățile informale rămân un fenomen prezent în sistemul de sănătate din Republica Moldova. În timp ce 61% dintre respondenți au afirmat că personalul medical nu le-a cerut bani pentru serviciile primite, o cotă de 18,4% dintre participanții la studiu au oferit bani sau cadouri din proprie inițiativă personalului medical. Totodată, 8,4% dintre respondenți au menționat că li s-a cerut să achite anumite plăți. Pe de altă parte 5,9% din respondenți au afirmat că au vrut sa ofere bani drept mulțumire, însă au fost refuzați de către personalul medical.

În pofida nemulțumirilor, mai mult de jumătate din respondenți s-au declarat mulțumiți atât de calitatea, cât și de volumul de servicii acoperite de asigurarea medicală obligatorie. Cele mai multe nemulțumiri cu referire la volumul serviciilor medicale sunt atestate în rândul cetățenilor asigurați angajați (33,4%). Plângerile legate de calitatea serviciilor medicale țin în mod special de timpul redus acordat consultațiilor, comunicarea deficitară dintre medic și pacient, starea precară a echipamentelor medicale.

Majoritatea participanților la această cercetare își cunosc drepturile și obligațiile în sistemul de asigurare medicală obligatorie. Astfel 46,4% afirmă că sunt bine informați, iar alți 41,9% cunosc, dar nu suficient de bine. Aceste rezultate subliniază importanța continuării campaniilor de informare a cetățenilor.

Recomandările principale ale studiului țin de reducerea timpului de așteptare pentru consultații și sporirea accesului la servicii medicale, la medicamente compensate, creșterea transparenței și combaterea fenomenului plăților informale în sistemul de sănătate, educarea și informarea cetățenilor despre drepturile și responsabilitățile lor în calitate de beneficiari ai asigurării de sănătate.

Studiul „Gradul de satisfacție al beneficiarilor sistemului de asigurare obligatorie de asistență medicală” relevă că deși sistemul de asigurare medicală obligatorie în Republica Moldova oferă beneficii importante, există încă multe aspecte ce necesită o îmbunătățire continuă. CNAM va analiza toate recomandările primite de la cetățeni și va lua măsuri în vederea adaptării sistemului de asigurare obligatorie de asistență medicală la nevoile reale ale oamenilor.

#asigurare obligatorie #CNAM #Moldova #studiu

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.