Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM) a prezentat marți, 12 noiembrie 2024, rezultatele studiului „Gradul de satisfacție al beneficiarilor sistemului de asigurare obligatorie de asistență medicală”. Cercetarea a fost realizată la inițiativa CNAM, în perioada martie-august 2024, în cadrul proiectului „Echitate în sănătate prin responsabilizare socială II”, implementat de Crucea Roșie din Elveția în parteneriat cu asociațiile obștești CASMED, HOMECARE și finanțat de Guvernul Elveției.

Studiul a fost efectuat în baza unui chestionar online, completat de peste 4.600 de respondenți, atât asigurați, cât și neasigurați, având ca scop evaluarea nivelului de satisfacție al cetățenilor față de serviciile prestate în sistemul de asigurare medicală obligatorie.

Aproape 90% dintre respondenți dețin asigurare medicală obligatorie, iar cele mai solicitate servicii medicale de care au beneficiat pe parcursul ultimului an respondenții au fost consultația medicului de familie (76,8%), consultația medicului specialist de profil (45,6%) și serviciile medicale de urgență (20,2%).

Datele studiului arată că din totalul celor care au administrat medicamente/dispozitive medicale în ultimele trei luni, peste 42% au beneficiat de medicamente compensate prescrise la indicația medicului.

Majoritatea participanților (83,8%) la studiu au indicat că principalul beneficiu al asigurării medicale constă în accesul gratuit la serviciile de ambulanță, la medicul de familie și medicii specialiști, precum și la tratamentele spitalicești. În același timp, 56,2% dintre respondenți consideră că un alt beneficiu major este compensarea parțială a medicamentelor și dispozitivelor medicale. Totodată, 39,2% sunt de părere că un avantaj semnificativ al asigurării îl constituie posibilitatea de a beneficia gratuit de investigații costisitoare precum tomografie computerizată, rezonanță magnetică nucleară etc.

Printre dificultățile semnalate de respondenți se numără timpul îndelungat de așteptare în baza programării pentru consultații și tratamente (51,2%), deficitul de personal medical specializat, calitatea necorespunzătoare a serviciilor prestate. Fiecare al treilea respondent a indicat că timpul mare de așteptare a fost un factor determinant în renunțarea la consultații. O tendință îngrijorătoare în rândul cetățenilor este aceea de a renunța la vizitele medicale din cauza opțiunii de a se autotrata sau a costurilor. Circa 10% din respondenți au menționat că lipsa banilor reprezină un obstacol în accesarea îngrijirilor medicale.

Conform studiului, majoritatea respondenților, inclusiv cei asigurați, au suportat cheltuieli suplimentare pentru serviciile medicale. Principalele motive ar fi dorința de a evita listele de așteptare, neacoperirea unor servicii de către asigurare, recomandarea medicului de a se adresa la o instituție privată sau preferința pentru o asistență rapidă contra cost.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Rezultatele studiului arată că plățile informale rămân un fenomen prezent în sistemul de sănătate din Republica Moldova. În timp ce 61% dintre respondenți au afirmat că personalul medical nu le-a cerut bani pentru serviciile primite, o cotă de 18,4% dintre participanții la studiu au oferit bani sau cadouri din proprie inițiativă personalului medical. Totodată, 8,4% dintre respondenți au menționat că li s-a cerut să achite anumite plăți. Pe de altă parte 5,9% din respondenți au afirmat că au vrut sa ofere bani drept mulțumire, însă au fost refuzați de către personalul medical.

În pofida nemulțumirilor, mai mult de jumătate din respondenți s-au declarat mulțumiți atât de calitatea, cât și de volumul de servicii acoperite de asigurarea medicală obligatorie. Cele mai multe nemulțumiri cu referire la volumul serviciilor medicale sunt atestate în rândul cetățenilor asigurați angajați (33,4%). Plângerile legate de calitatea serviciilor medicale țin în mod special de timpul redus acordat consultațiilor, comunicarea deficitară dintre medic și pacient, starea precară a echipamentelor medicale.

Majoritatea participanților la această cercetare își cunosc drepturile și obligațiile în sistemul de asigurare medicală obligatorie. Astfel 46,4% afirmă că sunt bine informați, iar alți 41,9% cunosc, dar nu suficient de bine. Aceste rezultate subliniază importanța continuării campaniilor de informare a cetățenilor.

Recomandările principale ale studiului țin de reducerea timpului de așteptare pentru consultații și sporirea accesului la servicii medicale, la medicamente compensate, creșterea transparenței și combaterea fenomenului plăților informale în sistemul de sănătate, educarea și informarea cetățenilor despre drepturile și responsabilitățile lor în calitate de beneficiari ai asigurării de sănătate.

Studiul „Gradul de satisfacție al beneficiarilor sistemului de asigurare obligatorie de asistență medicală” relevă că deși sistemul de asigurare medicală obligatorie în Republica Moldova oferă beneficii importante, există încă multe aspecte ce necesită o îmbunătățire continuă. CNAM va analiza toate recomandările primite de la cetățeni și va lua măsuri în vederea adaptării sistemului de asigurare obligatorie de asistență medicală la nevoile reale ale oamenilor.

#asigurare obligatorie #CNAM #Moldova #studiu

Polonia a închis temporar, joi, 17 septembrie, aeroporturile din Lublin și Rzeszów, în timp ce Rusia desfășura un nou atac cu drone asupra vestului Ucrainei, foarte aproape de frontiera poloneză. Explozii au fost auzite la doar câțiva kilometri de granița cu Polonia, iar avioane militare au fost ridicate de la sol. Armata poloneză spune că măsurile au fost preventive și că sistemele de apărare antiaeriană și radarele au fost puse în stare de pregătire, scrie antena3.ro.

Comandamentul Operațional al Forțelor Armate Poloneze a anunțat că aviația militară a început să opereze în spațiul aerian al țării „în legătură cu atacurile desfășurate de Federația Rusă cu ajutorul vehiculelor aeriene fără pilot în Ucraina”.

În acest context, activitatea aeroporturilor din Lublin și Rzeszów, ambele aflate în estul Poloniei, a fost suspendată temporar.

În același timp, un oficial ucrainean a anunțat că explozii s-au auzit la câțiva kilometri de frontiera dintre Ucraina și Polonia, în timpul atacului rusesc cu drone. În regiunile poloneze Lublin și Subcarpatia au fost declanșate alerte, iar locuitorilor li s-a cerut să se adăpostească.

„Sistemele terestre de apărare antiaeriană și sistemele de recunoaștere radar au ajuns într-o stare de pregătire”, au transmis Forțele Armate poloneze.

Armata a precizat că măsurile sunt preventive și urmăresc protejarea spațiului aerian, în special în zonele aflate lângă regiunile ucrainene vizate de atacurile Rusiei.

Donald Tusk anunță că Polonia trebuie să se pregătească de război cu Rusia

După atacurile de joi, premierul Donald Tusk a spus că Polonia trebuie să fie pregătită pentru „diverse scenarii”, în condițiile în care riscul unor noi provocări rusești este real. În ultimele zile, acesta a avertizat că Moscova și-ar putea intensifica acțiunile în săptămânile și lunile următoare și că escaladarea ar putea ajunge inclusiv pe teritoriul polonez.

„Știm că Rusia plănuiește ceva rău. Polonia și poporul polonez nu își pot permite, în nicio situație, să fie naivi sau să se lase conduși de dorințe. Trebuie să ne bazăm acțiunile pe fapte, iar aceste fapte sunt fără echivoc”, a declarat Donald Tusk, potrivit unei postări publicate de NEXTA.

Ministrul Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, a mers și mai departe joi.

„Situația este cea mai periculoasă. Nu am venit aici să vă sperii, nu vreau să sperii pe nimeni. Vreau mai degrabă să liniștesc, dar nu pot să trec indiferent, pentru că apoi veți spune că nimeni nu v-a avertizat”, a declarat acesta.

Șeful Apărării poloneze spune că Rusia urcă în continuare „pe scara escaladării” și că va recurge la noi provocări. Varșovia își întărește, în consecință, apărarea antiaeriană și măsurile de securitate.

„Situația este gravă. Rusia urcă pe această scară a escaladării. Va folosi provocări din ce în ce mai noi”, a avertizat Kosiniak-Kamysz.