Moldovenii revin din vacanţe? Circa 60.000 de traversări ale hotarului în 24 de ore, majoritatea pe sensul de intrare

Timp de 24 de ore, numărul de persoane care au traversat frontiera a fost de 60.394. Cele mai multe treceri s-au înregistrat pe sensul de intrare în Republica Moldova – 30.568.

Cele mai multe treceri le-au constituit cele ale cetățenilor străini, 34.874 la număr. Persoane care au prezentat actele emise de autoritățile Republicii Moldova au fost 25.520.

„Cea mai „activă” frontieră a fost cu România – 38.096 de traversări, la granița moldo – ucraineană fiind semnalate 14.218 treceri și alte 8080 de traversări – frontiera aeriană”, precizează Poliția de Frontieră.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cele mai tranzitate puncte de trecere a frontierei rămân a fi Leușeni, Sculeni, Aeroportul Internațional Chișinău, Costești, Cahul, Giurgiulești-Galați și Palanca.

„Cu referință la traversarea frontierei de către cetățenii Ucrainei, a fost consemnat un număr total de 13.022 de treceri, dintre care 6272 pe sensul de intrare în Moldova. Totodată, numărul de 2435 au constituit trecerile minorilor ucraineni”, notează ofițerii de la frontieră.

În ultimele 24 de ore, pe sensul de intrare în Republica Moldova s-a aplicat refuzul de autorizare a trecerii frontierei de stat pentru 10 persoane.

#hotar #traversari #Politia de frontiera #frontieră #Moldova

Când liderii din Marea Britanie, Franţa, Germania şi Ucraina s-au reunit la Londra săptămâna aceasta pentru a-şi alinia poziţiile cu privire la presiunea urgentă a Washingtonului pentru un acord de pace în Ucraina, Polonia nu se afla pe lista invitaţilor. A fost a doua excludere în tot atâtea luni, după ce Varşovia a ratat şi invitaţia la un summit de pace crucial, la Geneva, pe 23 noiembrie. În calitate de membru important al NATO, Polonia este furioasă că a fost marginalizată din punct de vedere diplomatic în discuţiile despre un potenţial acord de pace în Ucraina, scrie Digi24.

Excluderea Poloniei de la masa negocierilor este o lovitură dură pentru o ţară care a adoptat una dintre cele mai active poziţii din UE cu privire la Ucraina, iar tabăra dreaptei naţionaliste din jurul preşedintelui Karol Nawrocki nu a pierdut timpul şi l-a învinuit pe premierul liberal Donald Tusk pentru acest eşec.

„Absenţa Poloniei la Londra este încă un exemplu al incompetenţei lui Donald Tusk”, a declarat furios Marek Pęk, senator din partidul naţionalist Lege şi Justiţie, după reuniunea de la Downing Street, numindu-l pe Tusk, fost preşedinte al Consiliului European, „un politician de rang secund în Europa”.

Motivele frustrării poloneze sunt clare. Polonia nu numai că găzduieşte un milion de refugiaţi ucraineni şi acţionează ca principal centru de aprovizionare pentru Ucraina, dar Varşovia joacă şi un rol esenţial în a presa Europa să se reînarmeze.

Polonia este ţara cu cele mai mari cheltuieli pe cap de locuitor pentru apărare din NATO şi doreşte să-şi dubleze efectivele militare – deja cele mai mari din alianţă – la 500.000 de soldaţi.

Pe de altă parte, şi premierul Tusk şi-a exprimat o oarecare frustrare faţă de exilarea Poloniei la marginea scenei diplomatice. După întâlnirea de la Geneva, el a cerut să fie inclus în comunicatul comun european – o cerere menită să salveze aparenţele, care, potrivit comentatorilor de la Varşovia, nu a făcut decât să sublinieze absenţa Poloniei.