Lupta pentru controlul Portului Internațional Liber Giurgiulești se dă nu doar în instanțe și în culise, ci și prin declarații. Unele, făcute de oficiali de la Chișinău, sunt destul de riscante și pot aduce prejudicii enorme țării, scrie Moldstreet.md.

Ultima și una dintre cele mai controversate declarații oficaile a fost făcută de premierul interimar, Aureliu Ciocoi, în cadrul emisiunii Cutia Neagră de la TV8.

Premierul nu vede riscuri, dar face presupuneri

„Nu văd riscuri în această tranzacție. Noi trebuie să fim recunoscători BERD pentru preluarea activelor Portului Internațional Giurgiulești, pentru că de altfel riscam să intrăm într-un litigiu internațional, în care Republica Moldova trebuia să achite dacă nu zeci probabil sute de milioane de euro. Sper că am evitat acest litigiu”, a declarat Ciocoi.

Totodată, premierul interimar s-a avântat în presupuneri susţinând că faptul că BERD a intervenit și a achiziţionat de la Thomas Moser, la începutul lunii mai 2021, o firmă din Cipru, care deţine Danube Logistics, ar înseamna „că acest pachet de acţiuni a fost scos de sub sechestru”. „Altfel era imposibil!”, a presupus Aureliu Ciocoi.

Pentru un diplomat precum este Ciocoi, declaraţiile făcute par a fi unele hazardate, dacă nu chiar rău intenționate.

Or, prin aceste declarații premierul interimar practic legitimează o tranzacție care nu a avut loc în Moldova, ci în Cipru, țară care nu prea cooperează cu autoritățile de la Chișinău, atunci când este vorba de anchete pe cazuri de evaziune fiscală, spălări de bani etc.

Cine va plăti pentru declaraţiile eronate ale Guvernului

În plus art.12 din Acordul de Investiții „Cu privire la Portul Internaţional Liber „Giurgiuleşti””, încheiat la 24 decembrie 2004 între Guvernul Republicii Moldova și investitorii Azpetrol SRL (în prezent – Bemol Retail SRL), Azertrans SRL (în prezent – Danube Logistics SRL) și Azpetrol Refinery SRL (în prezent – Bemol Refinery SRL) prevede că „Guvernul va oferi o despăgubire în expresie bănească… pentru orice Daună sau Prejudiciu cauzat de sau care rezultă din:

(a) neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a obligaţiilor în baza prezentului Acord de către Guvern ca urmare a unor acţiuni sau inacţiuni;
(b) declaraţiile eronate ale Guvernului;
(c) actele de expropiere ale Organelor de Stat”.

În cazul declaraţiilor lui Ciocoi, se poate constata foarte uşor că ele sunt eronate. Or, capitalul social al Danube Logistics SRL, operatorul Portului Giurgiuleşti, se află de mult timp sub sechestru și, juridic vorbind, acest sechestru este încă valabil.

A oferit sau nu Guvernul aprobare prealabilă pentru tranzacţia din Cipru

În plus pct.13.2 din articolul 13 al Acordului stipulează că „Pentru orice transfer, cesiune sau altă acţiune în acest sens de oricare din Investitori în favoarea altei Persoane va fi necesară aprobarea prealabilă în scris a Guvernului, care nu poate fi refuzată pe motive neîntemeiate”.

Guvernul actual atât în persoana premierului interimar Aureliu Ciocoi, cât şi a Ministerului Economiei, instituţie responsabilă de această afacere, nu au confirmat că au oferit vreo aprobare prealabilă pentru preluarea de către BERD a firmei Thomo Invest LTD din Cipru, devenind unicul beneficiar final al Danube Logistics SRL, operatorul Portului Giurgiuleşti.

Chiar premierul interimar a spus că nu a dat avizul pentru o astfel de tranzacție, dar a susținut că Guvernul ar trebui să o ofere.

În plus, trebuie de precizat că BERD nu este parte a Acordului de Investiţii semnat în 2004 și care stipulează clar că Investitor înseamnă oricare dintre companiile: Azpetrol SRL (în prezent – Bemol Retail SRL), Azertrans SRL (în prezent – Danube Logistics SRL) și Azpetrol Refinery SRL (în prezent – Bemol Refinery SRL).

Guvernul, obligat să întreprindă eforturi maximale întru prevenirea acţiunilor ilegale

Pe de altă parte conform pct.5.7.1 din Acordul de Investiţii, Guvernul este obligat: „să întreprindă Eforturile Maximale întru prevenirea acţiunilor ilegale, de pe Teritoriul Republicii Moldova, care prejudiciază Investiţiile şi/sau Activităţile”.

Aici amintim că urmare a litigiului, ce există între Danube și Bemol și sechestrului aplicat pe activele Danube din Moldova, este în joc și reputația statului, iar Guvernul conform Acordului de Investiții trebuie să asigure executarea deciziilor instanțelor.

O eventuală neexecutare a deciziei instanțelor locale (de la instanţa de fond la Curtea Supremă de Justiţie), care au dispus să fie recuperat prejudiciul ce urmează să îl încaseze proprietarul Bemol Retail (parte a Acordului de Investiţii), ar putea degenera într-un proces contra Republicii Moldova, cu achitarea a sute de milioane de lei, în locul lui Thomas Moser, fostul manager și beneficiar al Danube Logistics, activele căruia au fost preluate de BERD.

Ţeapă de 100 milioane euro

Potrivit informației prezentate de către BERD, începând cu 7 mai 2021, instituția financiară a devenit unicul beneficiar final al Danube Logistics SRL, operatorul PILG, tranzacția în acest sens fiind realizată în afara țării. Mai exact în Cipru, unde BERD a preluat controlul firmei Thomo Invest LTD deținută anterior de Thomas Moser, fostul director la Danube Logistics, care a fost condamnat la plata unor despăgubiri de circa 10 milioane dolari, companiei Bemol Retail.

Economistul Veaceslav Ioniţă susţine, într-o analiză, că în urma acestei tranzacţii Republica Moldova a rămas fără Portul Giurgiuleşti şi a fost țepuită de 100 milioane de euro, care includ în special facilităţile fiscale acordate de Guvern, de care au beneficiat investitorii.

#Aureliu Ciocoi #Portul Giurgiulesti #Portul International Giurgiulesti

Jumătate dintre elevii de liceu care au participat la un studiu realizat de Edge Institute au recunoscut că își fac temele cu inteligența artificială, iar o treime spun că folosesc răspunsurile primite de la AI ca atare, fără să le mai revizuiască.

Potrivit studiului analizat de Edupedu.ro, aproape toți (98%) liceenii care au participat la studiu spun că folosesc AI în diverse scopuri, în timp ce 84% îl folosesc pentru școală cel puțin o dată pe săptămână.

Studiul „Inteligența artificială în învățământul preuniversitar – De la restricționarea utilizării la construirea competenței” a fost realizat în luna septembrie 2026, pe un eșantion de 3.033 de respondenți, pe baza unui chestionar online distribuit în rândul liceenilor din România.

Potrivit cercetării, AI a intrat în educație nu prin instituții, norme sau politici, ci „de jos în sus, prin utilizare cvasi-universală” în rândul elevilor, foarte rar direcționată de profesori sau specialiști, în condițiile existenței unui „vid normativ” care persistă în acest domeniu.

45% dintre liceeni participanți la studiu spun că folosesc AI pentru școală sau studii de câteva ori pe săptămână, 25% – zilnic sau aproape zilnic, iar 15%, o dată pe săptămână.

Teme rezolvate cu AI de jumătate dintre liceeni

Trei sferturi dintre participanții la studiu spun că folosesc AI pentru a căuta informații sau idei. Însă jumătate recunosc că folosesc inteligența artificială ca să își facă temele.

Aproape o treime (30%) dintre respondenți spun că folosesc AI des sau foarte des și „folosesc răspunsul primit aproape ca atare”.

Jumătate (53%) spun că folosesc des sau foarte des AI ca „să înțeleg mai bine materia și să învăț pe cont propriu”.
40% dintre liceenii care au participat la studiu au spus că li se pare „total acceptabil” sau „mai degrabă acceptabil” să folosească AI „să-mi scrie un eseu sau referat pe care îl predau ca fiind al meu”. Iar mai bine de două treimi (69%) spun că li se pare „total” sau „mai degrabă acceptabil” să folosească AI „să-mi rezolve probleme la o anumită materie”.

Peste o treime (35%) consideră „total” sau „mai degrabă acceptabil” să folosească AI „să-mi facă un proiect întreg în locul meu”.

Deși cei mai mulți liceeni declară că printre colegii lor folosirea AI este o chestiune normală, discutată deschis, aproape jumătate 46% apreciază că „mulți colegi ascund faptul că au folosit AI”, iar 43% cred că „cine folosește prea mult AI este privit ca și cum ar trișa”.

Gradul de utilizare a AI în timpul liber, declarat de participanții la studiu, este ceva mai redus decât cel al elevilor care spun că folosesc AI pentru școală.

Liceeni spun că folosesc AI în general pentru a căuta informații, explicații sau de a crea conținut, dar un sfert dintre ei (23%) spun că apelează la AI „să vorbesc despre emoțiile sau problemele mele personale”.