În deschiderea sesiunii plenare a Parlamentului European, desfășurată luni, 5 mai curent, la Strasbourg, eurodeputații au ținut un moment de reculegere în memoria Papei Francisc, transmite adevarul.ro.

Gestul solemn a fost iniţiat de președinta legislativului european, Roberta Metsola, când toţi cei prezenţi i-au adus un omagiu emoționant fostului Suveran Pontif, evocând moștenirea sa spirituală, apelurile constante la solidaritate și angajamentul față de unitatea Europei.

„Papa Francisc va fi amintit pentru conducerea sa inspirațională, pentru autoritatea sa morală incontestabilă și pentru bunătatea profundă care i-a definit fiecare apariție publică. De-a lungul pontificatului său, a pledat neobosit pentru o lume mai umană, mai pașnică și mai unită, folosind fiecare prilej pentru a promova valorile compasiunii și ale demnității umane”, a spus Roberta Metsola în plen.

În cadrul discursului său, președinta Parlamentului European a rememorat vizita istorică a Papei Francisc în instituția europeană în anul 2014, atunci când Suveranul Pontif s-a adresat membrilor Parlamentului cu un mesaj clar și profund: acela de a contribui activ la reconstrucția unui spirit european bazat pe solidaritate, justiție socială și respect reciproc. Papa îi îndemna pe eurodeputați „să lucreze pentru a face ca Europa să redescopere tot ce are mai bun”, un apel care rămâne la fel de actual și astăzi.

De asemenea, Roberta Metsola a citat și mesajul scris de Papa Francisc în cartea de onoare a Parlamentului European cu ocazia acelei vizite.

„Sper ca Parlamentul European să devină tot mai mult locul în care fiecare dintre membrii săi va contribui la asigurarea faptului că Europa, conștientă de trecutul său, privește cu încredere spre viitor, pentru a trăi cu speranță prezentul”.

Ea a reamintit, de asemenea, îndemnul constant al fostului Suveran Pontif „la acțiune și la a lucra împreună, în fiecare zi, pentru o Europă mai bună, mai curajoasă și mai plină de compasiune”, subliniind că aceste cuvinte reflectă viziunea unei Europe solidare și incluzive.

Personalitatea și influența Papei Francisc au fost omagiate și de alţi lideri ai grupurilor politice din Parlamentul European, care au evidențiat contribuția sa unică în promovarea păcii, justiției sociale și protejării celor mai vulnerabili membri ai societății.

Vă reamintim că personalităţi importante din întreaga lume, dar şi oameni simpli, credincioşi din diferire confesiuni religioase, au ţinut să-i aducă un omagiu Papei Francisc, după ce asta a încetat din viaţă în doua zi de Paşte, luna trecută.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#moment de reculegere #Papa Francisc #Parlamentul European

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.