Un grup criminal specializat în furturi din apartamente pe teritoriul municipiului Chișinău a fost reținut în flagrant de oamenii legii. Membrii s-au dovedit a fi doi tineri cu vârstele de 20 de ani și 23 de ani locuitori a Capitalei, anterior judecați pentru infracțiuni analogice și jafuri.

Mai exact, activitatea camuflată şi bine organizată a fost monitorizată de oamenii legii timp de 3 luni, perioadă în care s-au acumulat probe concludente ce ar demonstra complicitatea suspecților în comiterea a cel puțin 25 de cazuri de furturi din locuințe pe teritoriul capitalei.

„Suspecții identificau locuințele în care se aflau bunuri de preț și urmăreau după ea câteva zile. Aceștia pătrundeau în locuințele amplasate la etajele 1 și 2 prin deteriorarea geamurilor din termopan după care sustrăgeau bunurile de preț ( bijuterii din aur, argint, mijloace bănești). Acțiunile lor au fost surprinse de camerele de supraveghere. Prejudiciul cauzat părților vătămate se ridică la 2 milioane de lei”, se arată în nota informativă a Poliției.

În urma perchezițiilor efectuate în automobilele cu care se deplasau suspecții cât și domiciliile acestora, polițiștii au depistat și ridicat bunurile materiale sustrase din locuințe cât și instrumentele pe care aceștia le utilizau în comiterea infracțiunilor.

„Tinerii au fost plasați în arest pentru 30 de zile și sunt cercetați penal pentru furt în proporții deosebit de mari. Dacă aceștia vor fi găsiți vinovați, conform legislației riscă de la 7 la 12 ani de închisoare”.

Polițiștii continuă acțiunile speciale de investigație și urmărire penală, pentru documentarea figuranților în comiterea infracțiunilor și stabilirea altor persoane implicate în activitatea infracțională.

#infractiuni #prejudicii #suspecti #urmarire penala

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.