Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Mor în așteptarea unui medic! Realitatea despre accesul și calitatea serviciilor de îngrijiri paliative în Moldova

25 Aug. 2021, 09:43
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
25 Aug. 2021, 09:43 // Actualitate //  Realitatea.md

Controlul durerii reprezintă o parte componentă a serviciilor de îngrijiri paliative. Pacienții aflați în fazele terminale ale vieții au nevoie de preparate antidolore, care să-i atenueze sau chiar să-i înlăture acestuia suferințele fizice, în mod special, scrie sanatateinfo.md.

Pentru că forma durerii poate varia de la ușoară la foarte puternică, din cauza evoluției bolii sau a tratamentului medicamentos, monitorizarea simptomelor după administrarea medicamentelor este obligatorie, atât timp cât prezența durerii are impact direct asupra calității vieții pacientului.

Cei care ar trebui să monitorizeze și să trateze simptomele durerii, efectele secundare a le administrării medicamentelor anti-dolore, planul tratamentului paliativ sunt medicii de familie.

Un studiu privind accesul și calitatea serviciilor de îngrijiri paliative în Republica Moldova arată însă că jumătate (53,6%) dintre pacienții aflați în îngrijiri paliative au parte de monitorizarea simptomelor mai rar decât o dată pe săptămână. Un sfert dintre respondenți sau 14,5% au declarat că medicul de familie nu le supraveghează efectele secundare ale administrării tratamentului împotriva durerii.

Doar unul din 5 beneficiari intervievați a confirmat că medicul de familie le monitorizează simptomele o dată pe săptămână, câte 5,8% – de câteva ori pe săptămână și chiar zilnic.

Studiul mai relevă că cel mai frecvent beneficiarii se adresează la medicul de familie o dată pe lună pentru rețete de medicamente împotriva durerii (42%). În cazul opioidelor puternice, medicul de familie prescrie rețetele o dată la 2 săptămâni (21,7%) și mai des. Pacienții cu dureri mai mici, cărora medicul de familie le prescrie antialgicele antiinflamatorii nesteroidiene se adresează după rețete de medicamente împotriva durerii mai rar decât o dată pe lună.

Doar 47,8% din numărul total al beneficiarilor care iau prescripții de medicamente împotriva durerii de la medicii de familie se declară mulțumiți de doza și cantitatea acestora, iar administrându-le conform instrucțiunilor medicului de familie, nu simt deloc dureri.

De regulă, pacienților li se prescriu pastile împotriva durerii (76,8%) și preparate injectabile (53,6%). Pentru atenuarea durerii, doza și cantitatea medicamentelor prescrise beneficiarilor de îngrijiri paliative de către medicii de familie sunt insuficiente, fapt declarat de 52,6% dintre respondenți. 33,8% dintre aceștia afirmă că medicamentele prescrise de medicul de familie le reduc oarecum durerea, care însă persistă, și 18,8% afirmă că cu ajutorul acestor medicamente durerea este eliminată pentru o perioadă scurtă de timp, după care revine.

De asemenea, studiul arată că în raioanele unde nu există prestator specializat de îngrijiri paliative, pacienților într-o proporție mai mare (85,1% versus 67,7%) li se prescriu preparate împotriva durerii, în comparație cu cei din raioanele în care există un prestator specializat.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.