China şi Rusia sunt „prieteni pentru totdeauna, niciodată duşmani”, a declarat ministrul chinez de externe Wang Yi, în timpul unei vizite la Moscova, în care a salutat şi semnele de normalizare a relaţiilor dintre Washington şi Moscova, scrie Reuters.

„Principiul «prieteni pentru totdeauna, niciodată duşmani»… serveşte ca o bază legală solidă pentru avansarea cooperării strategice la un nivel mai înalt”, a declarat Wang pentru agenţia de ştiri de stat rusă RIA într-un interviu, notează News.ro.

Wang se află într-o vizită de trei zile la Moscova pentru discuţii de cooperare strategică, o călătorie umbrită de incertitudinea din jurul discuţiilor pentru a asigura o încetare a focului în Ucraina şi de criticile preşedintelui american Donald Trump la adresa liderilor rus şi ucraineni.

China şi Rusia au declarat un parteneriat strategic „fără limite” cu câteva zile înainte ca preşedintele rus Vladimir Putin să trimită zeci de mii de soldaţi în Ucraina în februarie 2022.

Preşedintele chinez Xi Jinping s-a întâlnit cu Putin de peste 40 de ori în ultimul deceniu, iar cei doi lideri au convenit de atunci să aprofundeze legăturile şi să coopereze pe probleme precum Taiwan, Ucraina şi rivalul comun Statele Unite.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Kremlinul a declarat luni că Putin îl va primi pe Wang, care va purta discuţii şi cu omologul său rus Serghei Lavrov. Wang a spus că condiţiile globale actuale obligă marile puteri să acţioneze ca factori stabilizatori, aşa că este încurajator faptul că Rusia şi Statele Unite au luat măsuri pentru a îmbunătăţi relaţiile.

Kremlinul a declarat luni că Rusia şi SUA lucrează la idei pentru un posibil acord de pace în Ucraina şi la construirea de relaţii bilaterale. De la preluarea mandatului în ianuarie, Trump a schimbat Statele Unite într-o poziţie mai conciliantă faţă de Rusia.

#china #ministru de externe #Rusia

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.