Rusia nu intenționează să atace Europa, însă este pregătită să răspundă militar în cazul în care situația o va impune, a declarat ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov.

„Nu vom ataca nicio parte a Europei. Nu avem absolut niciun motiv să facem acest lucru. Şi dacă Europa decide să-şi pună în aplicare ameninţările de a se pregăti pentru război împotriva noastră şi începe să atace Rusia, preşedintele a declarat că nu va fi o operaţiune militară specială din partea noastră, ci o reacţie militară pe scară largă, cu toate mijloacele militare disponibile, în conformitate cu documentele doctrinare în această privinţă”, a declarat el într-un interviu acordat săptămânalului Itogi Nedely, difuzat pe canalul de televiziune NTV.

În cadrul conferinţei de presă de la sfârşitul anului 2025, preşedintele rus Vladimir Putin a declarat că Rusia nu se află în război cu Occidentul, ci că Occidentul este cel care luptă împotriva Rusiei prin intermediul naţionaliştilor ucraineni.

El a menţionat anterior că Rusia nu a dorit niciodată să lupte împotriva Europei. Cu toate acestea, el a avertizat că, dacă Europa decide să declanşeze un război împotriva Rusiei, nu ar trebui să existe nicio îndoială că Rusia este gata să riposteze imediat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#NATO #Rusia #Ucraina

Procurorii care tergiversează dosarele, se implică ilegal în activitatea altor procurori sau manifestă un comportament nedemn riscă sancțiuni disciplinare. Prevederile se regăsesc într-un ghid metodic aprobat vineri, 14 august, de Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), transmite IPN.

Potrivit CSP, în funcție de gravitatea și circumstanțele faptei, sancțiunile pot varia de la avertisment și mustrare până la eliberarea din funcția de procuror. De exemplu, într-un caz de tergiversare sistematică a mai multor dosare, CSP a dispus eliberarea procurorului din funcție.

Consiliul menționează că, în cazul tergiversării dosarelor, procurorii pot răspunde disciplinar dacă întârzierea le este imputabilă și nu are o justificare rezonabilă. Totodată, întârzierile determinate de complexitatea cauzei, de numărul mare de participanți, de acțiunile altor autorități sau de lipsa de personal nu le pot fi imputate procurorilor.

În același timp, ghidul vizează intervențiile ilegale în activitatea procurorilor și împiedicarea activității Inspecției procurorilor, inclusiv prin refuzul accesului la documente, prezentarea unor informații false sau ignorarea intenționată a solicitărilor inspectorilor. Într-unul dintre cazurile prezentate în document, gravitatea faptelor și cumulul mai multor abateri au dus la eliberarea procurorului din funcție.

O altă categorie este răspunderea disciplinară pentru modul în care se comportă un procuror, atât la serviciu, cât și în viața personală. Ghidul menționează, printre exemple, adresările ofensatoare la adresa colegilor, tonul ridicat, ostil sau autoritar, limbajul nepotrivit și comportamentul agresiv.

CSP menționează că ghidul nu are forță juridică obligatorie, fiind un instrument destinat uniformizării modului în care Inspecția procurorilor, Colegiul de Disciplină și Etică și CSP examinează și califică abaterile disciplinare.