Cu ocazia Zilei Internaționale a Pizzei, marcată pe 9 februarie, Glovo Moldova celebrează unul dintre cele mai îndrăgite preparate din lume cu oferte speciale și date interesante despre obiceiurile de consum ale utilizatorilor din Republica Moldova în 2025. De la perioadele cu cele mai multe comenzi, până la preferințele culinare ale moldovenilor, platforma dezvăluie cum, când și ce tip de pizza se comandă cel mai des.

Pizza la reducere: oferte speciale disponibile în aplicația Glovo

Ziua Internațională a Pizzei este sărbătorită și în aplicația Glovo, cu oferte speciale la produsele preferate. Utilizatorii pot beneficia de o reducere de 20% la combo-urile cu pizza de la Mozza și Lucas Pizza, 20% reducere la toate pizzele de la Salat și 15% reducere la combo-urile cu pizza de la Kitch!Pizza.

Moldovenii au consumat cel mai mult acest preparat în luna mai, urmată de lunile martie și noiembrie. Cererea în aplicație este cu aproximativ 36 % mai mare spre finalul săptămânii (vineri, sâmbătă și duminică), comparativ cu restul zilelor.

Ziua de sâmbătă, 12 aprilie, a fost cea în care s-au înregistrat cele mai multe comenzi care conțin pizza prin intermediul platformei Glovo în anul 2025.

Curiozități din comenzile Glovo

De asemenea, potrivit datelor Glovo, cele mai multe comenzi au fost plasate între orele 18.00 și 19.00, iar „ora de vârf” al consumului de pizza în a fost pe 21 martie 2025, la ora 18.52.

Topul celor mai comandate pizza din aplicație reflectă gusturile variate ale clienților: pe primul loc se află Pizza Chicken Cheese, urmată de clasica Pizza Margherita. Pizza Pepperoni ocupă poziția a treia, iar clasamentul este completat de Pizza Capricciosa și Pizza Quattro Salami.

Cea mai scumpă comandă înregistrată pe Glovo a fost plasată la Chișinău și a depășit suma de 4 000 de lei. La fel în capitală se află și utilizatorul care a comandat cele mai multe pizze în 2025 – 130 într-un singur an. La nivel global, topul celor trei țări cu cele mai multe comenzi de pizza în anul 2025 este format din Spania, România și Polonia.

Despre Glovo

Glovo este o platformă tech de top care conectează utilizatorii cu companii și curieri, oferind servicii la cerere de la restaurante locale, băcănii și supermarketuri, precum și de la diverse magazine specializate. Lider în domeniul Quick Commerce – noua generație de comerț electronic – Glovo își propune să construiască cel mai mare marketplace online, oferind tuturor acces, în doar câteva minute, la orice au nevoie în orașul lor. Fondată în 2015 la Barcelona, compania operează în prezent în 22 de țări din Europa, Asia Centrală și Africa. Mai multe informații despre Glovo sunt disponibile aici: https://about.glovoapp.com/

#comanda #Glovo #obiceiuri #pizza #preparate

Producătorii de struguri din Republica Moldova se confruntă cu dificultăți în valorificarea recoltei, în timp ce mai multe fabrici de vin din țară, inclusiv unele privatizate cu capital rusesc, sunt în faliment sau nu mai funcționează. În acest context, autoritățile spun că pregătesc noi programe de sprijin pentru sectorul vitivinicol.

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu, a recunoscut în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, că situația este dificilă pentru viticultori și a menționat că, în 2025, la fiecare hectar de viță-de-vie plantat au fost defrișate alte șapte hectare.

„Noi trebuie să dezvoltăm și alte programe de susținere a sectorului”, a declarat acesta, subliniind că sprijinul pentru viticultori trebuie planificat pe termen lung.

Potrivit oficialului, măsurile de susținere ar trebui începute cel puțin în 2027, pentru ca acestea să producă efecte în anul următor, având în vedere ciclul anual al sectorului.

Totodată, acesta a menționat că prețurile la strugurii pentru vin sunt în prezent în jur de 5,5 lei pentru un kilogram în cazul soiurilor roșii, însă producătorii susțin că veniturile obținute nu acoperă cheltuielile.

„Cheltuielile sunt mult mai mari în comparație cu ceea ce se vinde”, a remarcat Osmochescu.

Oficialul a mai spus că Republica Moldova trebuie să-și extindă plantațiile viticole până la aderarea la Uniunea Europeană, în condițiile unei concurențe puternice din partea unor țări cu tradiție în vinificație, precum Franța, Italia, Spania, Portugalia și Germania.