Moscova vrea de la Ucraina „recunoașterea realităților teritoriale”. Declarațiile au fost făcute de purtătoare de cuvânt a Ministerului de Externe de la Moscova, Maria Zaharova, care este de părerea că în 2014 în țara vecină a avut loc o „lovitură de stat neonazistă”.

Potrivit ei, din cauza politicii Kievului, Crimeea a vrut să se alipească la Rusia, transmite TASS. Același motiv este invocat de funcționară şi pentru a explica solicitările de recunoaștere a independenței de către regiunile Donețk și Lugansk.

„Sunt realități teritoriale pe care Kievul și alte țări trebuie să le recunoască. Au apărut din cauza politicii autorităților de la Kiev, care au ajuns la putere printr-o lovitură de stat neonazistă în 2014. Crimeea s-a întors în Rusia, Republicile Donețk și Lugansk au devenit state independente. Trebuie să respectăm alegerea legitimă al popoarelor și dreptul națiunilor la autodeterminare, consacrat în Carta ONU. Acțiunile Rusiei în Cecenia, Osetia de Sud și acum în Ucraina sunt absolut legale, în timp ce acțiunile autorităților de la Kiev, care au înscenat genocidul din Donbass și distrugerea a tot ce este rusesc în propria lor țară, sunt ilegitime, neconstituționale și imorale”, afirmă Zaharova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Precizăm că pretextele pentru care Rusia a invadat Ucraina au fost denazificarea și demilitarizarea țării vecine. Moscova afirma că etnicii sunt discriminați în regiune.

La tratativele din Istanbul, care au avut loc la sfârșit de martie, delegația Kievului anunța că rușii au renunțat la revindecarea în contextul discuțiilor privind un eventual acord de pace. O lună mai târziu, însă, presa de opoziție de la Moscova scria că termenul a fost exclus din retorica oficială, deoarece nu era înțeles de cetățenii de rând.

#Crimeea #Donețk #Kiev #Lugansk #Maria Zaharova #ofensiva rusă #războiul din Ucraina

Lipsa comunicării dintre Chișinău și Comrat creează un spațiu pe care îl pot exploata cei interesați să manipuleze populația din Găgăuzia, avertizează directorul executiv al Institutului pentru Inițiative Strategice, Vadim Pistrinciuc. Expertul consideră că partidele politice, societatea civilă, mass-media și universitățile trebuie să investească mai mult timp și resurse în consolidarea relațiilor cu locuitorii regiunii.

Într-un interviu pentru IPN, Vadim Pistrinciuc a subliniat că apropierea dintre găgăuzi și ceilalți cetățeni ai Republicii Moldova nu trebuie să rămână doar la nivel declarativ, ci să se reflecte în acțiuni concrete. Potrivit lui, partidele politice și organizațiile societății civile ar trebui să fie mai prezente în regiune, inclusiv prin deschiderea unor filiale și desfășurarea activităților la nivel local.

„Lipsa de comunicare face ca acest gol să fie umplut, peste un timp, de cei care nu ne vor plăcea. Nu mai comunicăm, nu mai interacționăm”, a declarat Vadim Pistrinciuc.

Referindu-se la alegerile din Găgăuzia, expertul a apreciat că Republica Moldova este mai bine pregătită să facă față tentativelor de influențare a scrutinului, datorită experiențelor anterioare. Deși practicile de corupere electorală nu au dispărut, acestea sunt mai puțin răspândite. El a menționat că, în prezent, candidații la funcția de bașcan și la alegerile pentru Adunarea Populară se monitorizează reciproc pentru a preveni folosirea banilor și a altor metode ilegale în campanie.

Pistrinciuc a amintit că, la alegerile precedente, ar fi fost cumpărate mii de voturi, iar schimbările înregistrate între timp sunt, în opinia sa, rezultatul rezilienței societății, al presiunii publice asupra instituțiilor statului și al aplicării sancțiunilor pentru încălcările electorale.

Directorul executiv al Institutului pentru Inițiative Strategice consideră că, la alegerile precedente, ar fi fost cumpărate mii de voturi. În opinia sa, schimbarea de atitudine este rezultatul rezilienței societății, al presiunii publice asupra instituțiilor statului și al aplicării sancțiunilor pentru încălcările electorale.