Administrația militară din Donețk a publicat secvențe video cu tabere ruse de filtrare din Bezimeanoe și Kazțkoe, regiunea Novoazovsk. Aceștia susțin că o școală și o casă de cultură din localitatea au devenit „ghetouri”.

Conform responsabililor, aproape o lună în urmă, rușii ar fi dus acolo circa 2000 de ucraineni, în special bărbați din satele Guglino, Mirnyî și Volonterivka. Lor nu li s-a permis să ia lucrurile personale, iar actele le-au fost confiscate.

„Condițiile de detenție sunt îngrozitoare – oamenii sunt forțați să doarmă pe podea, în coridoare. Nu se acordă asistență medicală. A fost înregistrat un caz de tuberculoză, în urma căruia sala de sport a școlii din Bezimeanoi a fost transformată într-o sală de izolare, unde se află un număr mare de persoane, fără a primi îngrijiri medicale. În satul Kazațkoe s-a înregistrat primul caz de deces al unui bărbat după refuzul ocupanților de a chema ambulanța”, susține reprezentanții armatei ucrainene din Donețk.

În secvențele video înregistrate oamenii spun că dorm la podea, iar mirosul care persistă este „mai rău decât la toaletă”. În același timp, ofițerii ucraineni precizează că există un singur punct de igienă, cu apă rece, alimentație precară, iar persoanele sunt impuse să amenajeze satele și nu pot părăsi spațiile unde se află fără convoi.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Unele persoane au încercat să părăsească tabăra de filtrare, dar au fost reținuți. Mai mult, conform militarilor ucraineni, rușii ar vrea să îi prezinte pe deținuții taberei de filtrare drept prizonieri la parada pe care vor să o organizeze pe 9 mai la Mariupol.

NOTĂ: În contextul condițiilor de război, este imposibil de verificat veridicitatea declarațiilor părților implicate în conflict!

#captivi #Mariupol #prizonieri #războiul din Ucraina #tabere de filtrare

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.