Liderul de la Casa Albă nu a ordonat implicarea armatei americane în conflictul dintre Israel și Iran, deoarece Pentagonul nu știe sigur dacă super-bomba GBU-57 ar putea elimina complet potențialul nuclear iranian, conform The Guardian. Instalațiile regimului de la Teheran pentru îmbogățirea uraniului sunt îngropate în munți.

Mai multe surse au declarat pentru jurnaliști, sub protecția anonimatului, că Donald Trump a fost informat despre puterea maximă a bombei, dar nu este convins că un eventual atac cu utilizarea ei va putea limita producția armelor nucleare a Iranului. În același timp, președintele SUA a vrut să lase spațiu pentru a aduce regimul de la Teheran la masa de negocieri.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Conform spionajului israelian, instalațiile nucleare iraniene se află la adâncime de 90 de metri, informează Antena 3. Bombele GBU-75 au puterea să provoace distrugeri doar până la 61 de metri.

Unele surse susțin că doar arma atomică și cea nucleară ar putea distruge cu siguranță bazele iraniene unde se îmbogățește uraniului. Utilizarea lor nu este luată în considerare de Casa Albă, iar Pentagonul nu a venit cu asemenea propuneri la reuniunile cu Donald Trump.

#implicare #Iran #Israel #SUA #Trump

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.