Deputații din Parlamentul de legislatura a XI-a se pare că sunt multilingvi. Cel puțin asta reiese din datele CV-urilor aleșilor poporului, care au indicat că unii cunosc cel puțin o limbă de comunicare internațională, iar marea majoritate știu limba engleză și rusă.

Potrivit datelor prezentate de Parlament, 17 parlamentari au indicat că știu franceza.

Deputatul din Fracțiunea Partidul Acțiune și Solidaritate, Vitali Gavrouc, cunoaște șase limbi străine: germana, italiana, franceza, spaniola, engleza și rusa.

Limba italiană este vorbită de cinci deputați: Gheorghe Agheorghiesei, Iulia Dascălu, Mihail Druță, Maria Pancu și Galina Sajin.

Patru parlamentari cunosc germana: Oleg Canațui, Fiodor Gagauz, Vitali Gavrouc și Artur Mija. Totodată, Angela Munteanu-Pojoga, Gheorghe Ichim și Viorel Barda știu portugheza, iar limba spaniolă – Radu Marian și Gheorghe Ichim.

Deputatele Evghenia Cojocari, Efimia Bandalac și Larisa Novac cunosc limba ucraineană, Fiodor Gagauz – limba găgăuza, iar Maria Pancu – limba turcă.

Președintele Comisiei economie, buget și finanțe, Dumitru Alaiba, cunoaște limba estonă, iar deputata Evghenia Cojocari știe ebraica.

Precizăm că, în fiecare an, la data de 26 septembrie este marcată Ziua europeană a limbilor vorbite, prin care este celebrată diversitatea lingvistică și culturală a Europei.

#deputati #limba #parlament

Lituania a anunţat joi, 29 octombrie, că va extinde serviciul militar pentru tineri și va reintroduce recrutarea generală în 2032, pe fondul escaladării tensiunilor cu Rusia. Președintele Gitanas Nauseda a explicat că măsura va intra în vigoare peste șase ani pentru că e nevoie de timp pentru pregătirea infrastructurii și pregătirea a cel puțin încă 350 de instructori. Șeful statului a estimat că numărul tinerilor între 18 și 22 de ani care fac armata va crește de la 4.900 în prezent la 7.500, relatează antena3.ro.

Măsura a fost luată joi, la Vilnius, de Consiliul pentru Securitate Naţională al Lituaniei, ţară membră a NATO şi a Uniunii Europene.

„Am decis că recrutarea generală va fi introdusă începând din 2032”, a declarat preşedintele Gitanas Nauseda după şedinţa Consiliului pentru Securitate Naţională.

Planul trebuie să fie aprobat de parlament pentru a putea intra în vigoare.

Președintele lituanian a explicat că a fost ales anul 2032 deoarece este nevoie de timp pentru a pregăti infrastructura necesară pentru cele nouă luni de armată. De asemenea, 350 de instructori adiționali trebuie pregătiți. Antrenarea unui singur instructor durează între trei și patru ani.

În 2015, Lituania a reintrodus parţial serviciul militar (ce fusese abolit în 2008) ca răspuns la anexarea ilegală a peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia în 2014.

Potrivit lui Nauseda, aproximativ 5.000 de bărbaţi tineri sunt recrutaţi în fiecare an pentru o instruire de bază de nouă luni. Mai exact, tinerii între 18 și 22 de ani, care nu sunt înscriși la facultate sunt recrutați. Numărul va creşte la 7.500 odată cu introducerea serviciului militar general. Lituania are o populație de aproximativ 2,9 milioane de locuitori.

În ceea ce privește femeile, acestea vor continua să efectueze pregătirea militară doar în cazul în care doresc acest lucru, la fel ca până acum, a precizat şeful statului lituanian.

Costurile tranziţiei către noul sistem se vor ridica la 120 de milioane de euro.