Deputații din Parlamentul de legislatura a XI-a se pare că sunt multilingvi. Cel puțin asta reiese din datele CV-urilor aleșilor poporului, care au indicat că unii cunosc cel puțin o limbă de comunicare internațională, iar marea majoritate știu limba engleză și rusă.

Potrivit datelor prezentate de Parlament, 17 parlamentari au indicat că știu franceza.

Deputatul din Fracțiunea Partidul Acțiune și Solidaritate, Vitali Gavrouc, cunoaște șase limbi străine: germana, italiana, franceza, spaniola, engleza și rusa.

Limba italiană este vorbită de cinci deputați: Gheorghe Agheorghiesei, Iulia Dascălu, Mihail Druță, Maria Pancu și Galina Sajin.

Patru parlamentari cunosc germana: Oleg Canațui, Fiodor Gagauz, Vitali Gavrouc și Artur Mija. Totodată, Angela Munteanu-Pojoga, Gheorghe Ichim și Viorel Barda știu portugheza, iar limba spaniolă – Radu Marian și Gheorghe Ichim.

Deputatele Evghenia Cojocari, Efimia Bandalac și Larisa Novac cunosc limba ucraineană, Fiodor Gagauz – limba găgăuza, iar Maria Pancu – limba turcă.

Președintele Comisiei economie, buget și finanțe, Dumitru Alaiba, cunoaște limba estonă, iar deputata Evghenia Cojocari știe ebraica.

Precizăm că, în fiecare an, la data de 26 septembrie este marcată Ziua europeană a limbilor vorbite, prin care este celebrată diversitatea lingvistică și culturală a Europei.

#deputati #limba #parlament

Premierul armean Nikol Pașinian a afirmat luni, 24 august, că țara sa ar putea trimite în curând cererea sa oficială de aderare la Uniunea Europeană, în contextul în care Erevanul încearcă să se apropie de occidentali și să se îndepărteze de Moscova, scrie hotnews.ro.

Rusia nu vede cu ochi buni ambițiile europene ale acestei foste republici sovietice din Caucaz, pe care îl consideră domeniul său de influență.

Moscova insistă ca Armenia să organizeze mai întâi un referendum asupra aderării sale la UE, incompatibilă cu menținerea sa în alianța lor economică comună, Uniunea economică eurasiatică.

Nikol Pașinian, care a făcut această declarație în fața Parlamentului, a răspuns luni că un referendum nu ar avea sens decât odată ce ar fi posibil „să se evalueze realismul” unei aderări la UE.

Pentru acest lucru, „Armenia trebuie mai întâi să-și depună candidatura la aderare la Uniunea Europeană”, a estimat el.

„Am putea declanșa acest proces într-un viitor apropiat, date fiind în special cererile urgente ale partenerilor noștri din Uniunea economică eurasiatică”, a adăugat Nikol Pașinian, fără a preciza vreo dată.

Președinții rus, belarus, kazah și kârgâz au cerut în luna mai ca Armenia să decidă prin referendum asupra aderării sale la UE sau a menținerii în uniunea lor regională.