Conform publicației britanice The Guardian, care consemnează un studiu de specialitate efectuat de către universitățile Harvard și Penn State, munca flexibilă ajută sănătatea inimii. Cercetătorii americani sugerează că un echilibru mai bun între viața profesională și cea privată este benefic în special pentru persoanele de peste 45 de ani.
Munca flexibilă poate reduce riscul unei persoane de a suferi un atac de cord sau un accident vascular cerebral, au constatat specialiștii americani.
Echilibrul între viața privată și viața profesională dă măsura unei sănătăți mai bune
Un echilibru mai bun între viața profesională și cea privată este atât de benefic pentru sănătate încât unii angajați care lucrează în mod flexibil ajung să aibă o sănătate cardiacă echivalentă cu cea pe care o aveau cu 10 ani înainte, consideră specialiștii.
De asemenea, studiul sugerează că munca într-un mediu stresant crește riscul de atac de cord sau de accident vascular cerebral, care, împreună, provoacă aproximativ 160.000 de decese pe an în Marea Britanie , adică, circa 460 de decese pe zi.
Cercetătorii de la universitățile Harvard și Penn State au analizat cât de mult contribuie la sănătate faptul de a reduce „conflictul muncă-familie” și au constatat că viața subiecților supuși analizei s-a îmbunătățit semnificativ, printre beneficii enumerându-se și riscul scăzut de a suferi un eveniment cardiovascular.
Ei au constatat acest lucru analizând două segmente de lucrători – cei cu vârsta de peste 45 de ani și cei care prezentau deja un risc mai mare de atac de cord sau de accident vascular cerebral, care este strâns asociat cu obiceiurile nesănătoase, cum ar fi fumatul și alimentația deficitară.
Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!
Mediul familial și cel de la lucru este responsabil de calitatea vieții
„Atunci când condițiile stresante de la locul de muncă și conflictele dintre muncă și familie au fost atenuate, am observat o reducere a riscului de boli cardiovasculare în rândul angajaților mai vulnerabili, fără niciun impact negativ asupra productivității lor”, a declarat co-autorul principal Lisa Berkman, profesor de politici publice și epidemiologie la școala de sănătate publică TH Chan de la Harvard.
„Aceste constatări ar putea avea consecințe în special pentru lucrătorii cu salarii mici și medii, care în mod tradițional au mai puțin control asupra programului lor și a cerințelor de la locul de muncă și sunt supuși unor inegalități mai mari în materie de sănătate”, a adăugat ea.
Pentru acest proiect, academicienii au folosit un program de intervenție la locul de muncă cu două direcții, pe care l-au conceput pentru a îmbunătăți echilibrul dintre viața profesională și cea privată. Managerii au fost instruiți cu privire la „strategiile de sprijinire a vieții personale și de familie a angajaților, în paralel cu performanțele profesionale”. Și atât managerii, cât și personalul au fost instruiți „pentru a identifica noi modalități de a spori controlul angajaților asupra programului și sarcinilor lor”.
Două mari companii cu profiluri diferite au fost supuse cercetării
Ei au testat această abordare cu o firmă de IT, care avea 555 de lucrători de ambele sexe care câștigau în mod obișnuit un salariu moderat, și o companie de îngrijire, care avea o forță de muncă de 973 de persoane, în majoritate femei, cu salarii mici.
La începutul și la sfârșitul proiectului de cercetare, care a durat un an, cei 1.528 de angajați au fost supuși unor controale privind starea lor de sănătate, cum ar fi tensiunea arterială sistolică, indicele de masă corporală, starea de fumat și nivelul de colesterol. Cercetătorii au folosit aceste informații pentru a calcula scorul de risc cardiometabolic (CRS) al fiecărei persoane – riscul de a dezvolta o boală cardiovasculară, cum ar fi un atac de cord, în următorii 10 ani.
Intervenția la locul de muncă „nu a avut niciun efect global semnificativ asupra CRS-ului angajaților”. Cu toate acestea, a redus totuși riscul de atac de cord sau de accident vascular cerebral pentru cei care prezentau un risc mai mare la început.
„Acei angajați ai companiei IT și ai companiei de îngrijire pe termen lung au înregistrat o reducere a CRS echivalentă cu 5,5 și, respectiv, 10,3 ani de schimbări legate de vârstă.
„Vârsta a jucat, de asemenea, un rol. Angajații cu vârste mai mari de 45 de ani, cu un CRS de bază mai ridicat, au fost mai predispuși să vadă o reducere decât omologii lor mai tineri”, a precizat Harvard.
Co-autorul principal Orfeu Buxton, profesor de sănătate comportamentală la Penn State, a declarat că concluziile lor ar trebui să încurajeze angajatorii să le ofere angajaților lor un echilibru mai mare între viața profesională și cea privată.
„Intervenția a fost concepută pentru a schimba cultura locului de muncă în timp, cu intenția de a reduce conflictul dintre viața profesională și cea personală a angajaților și, în cele din urmă, de a le îmbunătăți sănătatea”, a spus el. „Acum știm că astfel de schimbări pot îmbunătăți sănătatea angajaților și ar trebui să fie implementate pe scară mai largă”, a mai completat el.
Aproximativ 7,6 milioane de persoane din Marea Britanie au o problemă cardiacă sau circulatorie, ceea ce îi expune la un risc mai mare de a suferi un colaps potențial fatal, potrivit British Heart Foundation.
