Numărul șomerilor în trimestrul IV 2022, a fost de 41,2 mii fiind mai mare față de nivelul trimestrului IV 2021 (22,9 mii). Șomajul a afectat într-o proporție mai mare bărbații, care au constituit 59,0% din total șomeri și persoanele din mediul rural – 57,8%, arată datele Biroului Național de Statistică, potrivit Bani.md.

Rata șomajului la nivel de țară a înregistrat valoarea de 4,6%, fiind mai mare față de 2,6% în 2021. Rata șomajului la bărbați a fost de 5,2%, iar la femei – de 3,9%; în mediul urban – 4,2% și în mediul rural – 4,9%.

În același timp în sectorul informal – primesc salariul în plic – au lucrat 16,6% din totalul persoanelor ocupate în economie (în trimestrul IV 2021, la fel, 16,6%). Ponderea persoanelor care au avut un loc de muncă informal a constituit 22,3% din totalul persoanelor ocupate (în trimestrul IV 2021 – 23,0%).

În sectorul non-agricol ocuparea informală a constituit 12,2% (în trimestrul IV 2021 – 12,0%). Cea mai mare pondere a persoanelor ocupate informal în activitățile non-agricole este înregistrată în construcții (67,2% din totalul persoanelor ocupate în construcții). Din numărul persoanelor ocupate informal, salariații au alcătuit 24,8%.

Din totalul salariaților, 6,9% au avut un loc de muncă informal, și, în același timp, au primit salariul „în plic”.

Populația ocupată a constituit 862,4 mii persoane la sfârșitul anului 2022, cu 1,8% mai mult față de 2021.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#aplicare #Biroul National de Statistica #Moldova #munca la negru #salarii

Uniunea Europeană se confruntă cu o criză a prețurilor la energie, pe fondul perturbărilor de pe piețele petrolului și gazelor provocate de războiul din Iran. Comisarul european pentru Energie, Dan Jorgensen, le-a transmis miniștrilor Energiei din statele membre că guvernele ar trebui să ia în calcul măsuri pentru reducerea consumului de gaze naturale și electricitate, scrie adevărul.ro.

„Ne confruntăm cu o criză a prețurilor legată de o criză a aprovizionării”, a transmis Jorgensen, într-o scrisoare adresată miniștrilor europeni.

Potrivit Reuters, Europa este puternic dependentă de importurile de petrol și gaze, iar perturbarea transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz pune presiune suplimentară asupra piețelor internaționale. Prin acest coridor trece în mod normal o parte semnificativă din comerțul mondial cu petrol și gaze naturale lichefiate.

Deocamdată, Uniunea Europeană nu se confruntă cu o lipsă de gaze, însă prețurile ridicate complică eforturile statelor membre de a-și reface rezervele înaintea iernii. Depozitele europene sunt în prezent mai puțin umplute decât în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce crește presiunea asupra guvernelor pentru pregătirea sezonului rece.

Jorgensen susține că UE este mai bine pregătită decât în criza energetică din 2021, când reducerea livrărilor rusești a provocat presiuni majore asupra pieței europene. Capacitatea mai mare de import de gaze naturale lichefiate, dezvoltarea energiei regenerabile și reducerea consumului de gaze sunt printre factorii care au îmbunătățit situația.

Comisarul european le-a cerut statelor să continue pregătirile și să ia în calcul măsuri care să sprijine umplerea depozitelor de gaze sau să reducă cererea de gaze și electricitate atât timp cât situația o impune. Printre exemplele menționate se numără limitarea temperaturilor în clădirile publice, restricționarea încălzirii spațiilor exterioare și oprirea iluminatului public care nu este necesar.

Criza energetică este legată de conflictul din Orientul Mijlociu și de perturbările transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz, o rută esențială pentru comerțul mondial cu energie. Traficul navelor prin strâmtoare a scăzut puternic în ultimele săptămâni, deși unele exporturi de petrol continuă.