Curs valutar
  • EUR
    20.1267
    0%
  • USD
    18.3070
    0%
  • RUB
    0.2236
    0%
  • RON
    3.7650
    0%
  • UAH
    0.4063
    0%

Toate știrile

22 noiembrie 2026

Mureșan: Declarațiile lui Orban în relația cu Rusia sunt periculoase pentru unitatea UE

28 Iun. 2023, 19:42
 // Categoria: În Lume // Autor:  Elena Putregai
28 Iun. 2023, 19:42 // În Lume //  Elena Putregai

Siegfried Mureșan, raportor al Parlamentului European pentru buget și vicepreședinte PPE, a vorbit miercuri, 28 iunie curent, la „Interviurile Digi24.ro” despre declarațiile și acțiunile lui Viktor Orban în relația cu Rusia și Uniunea Europeană. Europarlamentarul a spus că acestea sunt „periculoase pentru unitatea Uniunii Europene” și chiar pentru populația Ungariei. „Ungaria a fost un obstacol, mai degrabă decât un partener, în deciziile europene în favoarea Ucrainei și împotriva agresorului numit Rusia”, a concluzionat Mureșan.

Orban a refuzat să recunoască Ucraina ca stat suveran: „Stau pe terenul realității”

Alexandru Rotaru, jurnalist Digi24.ro: Vreau să ne dați câteva detalii în ceea ce privește modul în care se va întâmpla alocarea de fonduri pentru Ucraina. Știm că eterna problemă a Uniunii Europene este Viktor Orban. E nevoie de un vot în unanimitate?

Siegfried Mureșan, europarlamentar, vicepreședinte PPE: Uniunea Europeană a început ca o uniune de șase state membre. E ușor să te înțelegi așa. Astăzi suntem 27 de state membre, e mai greu să te înțelegi în 27, decât să te înțelegi în 6. Realitatea arată că de la începutul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, am reușit de exemplu, în unanimitate să adoptăm 11 valuri de sancțiuni împotriva Federației Ruse, dar adesea, în special Ungaria a avut tot felul de solicitări și ne-a ținut pe loc. Dar până la urmă am reușit să-i convingem și să acționăm.

Alexandru Rotaru: Ca raportor general și ca lider în PPE, cum vedeți atitudinea lui Viktor Orban față de acțiunile lui Vladimir Putin? A declarat că el nu îl consideră pe Putin un criminal de război, spre exemplu.

Siegfried Mureșan: Eu îl consider pe Vladimir Putin un criminal de război, și văd declarațiile și acțiunile premierului maghiar ca fiind periculoase pentru unitatea Uniunii Europene și contraproductive în primul rând pentru oamenii din Ungaria. Ungaria este unul dintre statele membre ale UE cel mai puternic dependente din Uniunea Europeană. Noi, România, știm foarte exact – tot transportul dinspre estul spre vestul continentului, și dinspre vest spre est trece prin Ungaria. Ungaria are foarte mult de câștigat de pe urma apartenenței la UE, inclusiv fonduri europene. Și vedem că, pentru faptul că Viktor Orban încalcă statul de drept, nu respectă puterea judecătoarească, independența justiției, a presei are blocate fondurile europene. Ungaria nu a primit nici un singur cent din propriul PNRR, și are blocate aproximativ două treimi din fondurile UE, și vedem că aceste lucruri afectează economia Ungariei, și vedem că investitorii nu mai au încredere în economia Ungariei, iar Ungaria are dificultăți tot mai mari să plaseze titluri de stat pe piețele internaționale, dificultăți tot mai mari să se împrumute. Ca atare, această izolare a Ungariei în Uniunea Europeană face rău în primul rând poporului maghiar, și sper ca oamenii din Ungaria să se trezească. Declarațiile lui Viktor Orban le consider antieuropene și de condamnat.

Alexandru Rotaru: Îl consideră mulți dintre colegii dumneavoastră pe Viktor Orban calul troian al lui Putin în Uniunea Europeană.

Siegfried Mureșan: Acțiunile din ultima perioadă confirmă acest lucru. Vestea bună este că Uniunea Europeană are suficiente pârghii pentru ca măcar în ceasul al 12-lea să convingem guvernul Ungariei să nu se opună măsurilor europene. Au votat pentru pachetele de sancțiuni împotriva Rusiei, dar a fost evident că nu doreau să fie adoptate. Ungaria a fost un obstacol, mai degrabă decât un partener, în deciziile europene în favoarea Ucrainei și împotriva agresorului numit Rusia.

Realitatea Live

22 Nov. 2026, 18:30
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
22 Nov. 2026, 18:30 // Slider //  Ana Panaguța

Debitul Dunării la intrarea în România va creşte pe parcursul săptămânii viitoare până la 4.500 mc/s, apropiindu-se de media multianuală a lunii noiembrie, de 4.700 mc/s, scriu știrileprotv.ro.

„Debitul la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) va fi în creştere în prima zi a intervalului la valoarea de 4.000 mc/s, staţionar în următoarele trei zile, apoi în creştere până la valoarea de 4.500 mc/s, situându-se sub media multianuală a lunii noiembrie (4.700 mc/s). În aval de Porţile de Fier debitele vor fi în creştere”, se menţionează în prognoza INHGA pentru perioada 21 -28 noiembrie 2026.

În prognoza trimestrială, hidrologii au estimat pentru luna noiembrie un debit maxim de 2.000 mc/s şi unul minim de 1.400 mc/s.

Debitele Dunării au coborât în vara acestui an la valori minime istorice, situaţie care a impus oprirea celor două unităţi ale Centralei Nucleare de la Cernavodă, responsabile pentru aproximativ 20% din energia dispecerizabilă. După mai bine de trei luni de întrerupere a funcţionării, ambele reactoare au fost reconectate la Sistemul Energetic Naţional şi au revenit la puterea nominală, Unitatea 2 în data de 12 noiembrie, iar Unitatea 1 pe 14 noiembrie.

În ceea ce priveşte râurile interioare, în prima parte a intervalului, debitele medii zilnice vor fi în general în creştere datorită precipitaţiilor prognozate şi propagării, exceptând râurile din bazinele Bârlad, Prut şi pe cele din Dobrogea unde vor fi relativ staţionare. În partea a doua a intervalului, debitele medii zilnice, vor fi în general, în scădere, exceptând cursurile mijlocii şi inferioare ale râurilor mari din jumătatea de vest a ţării, unde vor fi în creştere datorită propagării.

Potrivit INHGA, în luna noiembrie, regimul hidrologic se va situa la valori cuprinse între 30-50% din mediile multianuale lunare, mai mari (50-80%) pe râurile din bazinele hidrografice Vişeu, Someşul Mare, Prahova, Suceava, Moldova, Bistriţa, Trotuş, bazinul superior şi mijlociu al Oltului, bazinele superioare ale Buzăului şi Prutului şi pe cursul Siretului şi mai mici (sub 30%) pe râurile din bazinele hidrografice: Crasna, Barcău, Râmnicu Sărat şi Bârlad.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, a precizat joi că România va avea, până la sfârșitul anului, o capacitate de stocare a energiei electrice de 2.000 MW.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!