Aprobarea asistenței macrofinanciare de 150 de milioane de euro pentru Republica Moldova în Parlamentul European va fi una dintre prioritățile mele în anul 2022. Cu o asemenea postare a venit astăzi, 4 ianuarie eurodeputatul, Siegfried Mureșan, după ce Comisia Europeană a aprobat alocarea unei noi tranșe bugetare țării noastre.

Precizăm că, Comisia Europeană a propus astăzi o nouă asistență macrofinanciară pentru Republica Moldova, în valoare de până la 150 de milioane de euro, dintre care 30 de milioane de euro vor fi fonduri europene nerambursabile și până la 120 milioane euro împrumuturi pe termen mediu în condiții de finanțare favorabile.

Aprobarea acestor tranșe va fi strict condiționată de progresul bun al programului cu Fondul Monetar Internațional, aprobat luna trecută, și de implementarea unor condiționalități specifice agreate de Uniunea Europeană și Republica Moldova. Condiționalitățile vor viza inclusiv buna guvernare, întărirea economiei, lupta împotriva corupției, statul de drept și securitatea energetică.

„Am spus acum două săptămâni că, în urma evaluării pozitive din partea FMI a acordului cu Republica Moldova, Comisia Europeană va face în curând publică propunerea de sprijin suplimentar pentru Republica Moldova sub forma unei asistențe macrofinanciare. Acum, asistența macrofinanciară va trebui aprobată de noi, în Parlamentul European, și de Consiliul Uniunii Europene. Ca președinte al Delegației Parlamentului European pentru relația cu Republica Moldova, voi lupta în Parlament pentru o adoptare cât mai rapidă a asistenței, astfel încât și acest sprijin din partea Uniunii Europene să ajungă cât mai repede la cetățenii Republicii Moldova”, se arată în postarea europarlamentarului.

Noua asistență ar urma să fie virată în trei tranșe, în perioada anilor 2022 și 2024.

#ajutor financiar #Comisia Europeană #Siegfried Mureșan

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.