Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Mureșan impune ideea egalității între Moldova și Ucraina, privind cererea de aderare la UE: Să aibă același tratament

04 Mai 2022, 11:54
 // Categoria: Politica // Autor:  Realitatea.md
04 Mai 2022, 11:54 // Politica //  Realitatea.md

Republica Moldova trebuie să aibă parte de același tratament ca Ucraina în negocierile de aderare la UE. Declarațiile au fost făcute de către europarlamentarul român, Siegfried Mureşan, în cadrul unui interviu acordat unui portal de știri din România.

Potrivit lui Mureșan, Republica Moldova este acum mai importantă ca oricând pentru Uniunea Europeană, iar comunitatea UE nu poate trăi în siguranţă în interiorul celor 27 de ţări membre, dacă nu este înconjurată de ţări care sunt sigure şi stabile.

„În momentul de faţă, Republica Moldova este mai importantă pentru siguranţa UE decât a fost oricând. Ceea ce se întâmplă în Republica Moldova este important pentru toată UE. Nu putem trăi în siguranţă în interiorul celor 27 de ţări membre ale UE dacă nu suntem înconjuraţi de ţări care sunt sigure şi stabile. Ce se întâmplă în vecinătatea imediată UE este esenţial pentru siguranţa întregii UE. Liderii UE se uită la Republica Moldova şi sunt dispuşi să o ajute. În plus, Republica Moldova este condusă de Maia Sandu, o preşedintă pro-europeană, ataşată de valorile UE, de un Guvern pro-european cu largă susţinere parlamentară, rezultat din alegeri libere şi corecte, unde oamenii au votat cu o majoritate absolută partidul pro-european care doreşte modernizarea Republicii Moldova”, a spus Mureșan.

Un alt argument de către eurodeputatul român este și faptul că, țara noastră, a primit cei mai mulți refugiați ucraineni pe cap de locuitor, fapt de a demonstrat solidaritate cu un popor aflat în dificultate, iar aceste acțiuni corespund cu valorile europene la care aspiră țara noastră.

„Republica Moldova este importantă, este pe un drum de reformare şi modernizare în spiritul valorilor UE şi, de la declanşarea invaziei ruse în Ucraina, Republica Moldova este statul european care a primit cei mai mulţi refugiaţi pe cap de locuitor. Mai mulţi decât orice ţară membră a UE. Prin faptul că Republica Moldova a avut grijă de aceşti refugiaţi – a oferit adăpost, apă, hrană, protecţie – a contribuit foarte mult la stabilizarea situaţiei în vecinătatea estică a UE. Tocmai acesta este şi scopul acestei rezoluţii: să exprimăm aprecierea faţă de eforturile făcute de cetăţenii şi de autorităţile din Republica Moldova, să asigurăm sprijin imediat, dar şi perspectivă europeană”, a mai afirmat Mureșan.

Eurodeputatul a mai declarat că, de la începutul războiului, Comisia Europeană a trimis 150 de milioane de euro la Chişinău, iar în aşteptare mai sunt încă 61 de milioane. Siegfried Mureşan spune că aderarea Republicii Moldova la NATO şi UE prin unirea cu România e un scenariu complicat, iar Extinderea NATO prin acceptarea peste noapte a unei noi regiuni s-a făcut o singură dată: la reunificarea Germaniei în 1990, cu acordul liderului de atunci al URSS, Mihail Gorbaciov.

Întregul interviu îl puteți citi aici.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.