Comisia Europeană propune sancţionarea şefului Bisericii Ortodoxe Ruse, patriarhul Kiril. Acesta ar putea fi inclus în al şaselea pachet de măsuri ca răspuns la războiul din Ucraina, potrivit unui document consultat miercuri de AFP, citat de Agerpres.

Sancţiunile constau în interzicerea accesului în Uniunea Europeană şi îngheţarea activelor deţinute pe teritoriul acesteia.

Peste o mie de persoane se află deja pe lista neagră europeană.

Statele membre ale Uniunii Europene urmează să aprobe o listă nouă care cuprinde 58 de personalităţi, printre care numeroşi militari ruşi. Pe listă se află şi soţia, fiica şi un fiu al purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, precum şi şeful agenţiei de reglementare a telecomunicaţiilor Roskomnadzor, Andrei Lipov.

„Patriarhul Kiril, un aliat de lungă durată al preşedintelui Vladimir Putin, a devenit unul din principalii susţinători a agresiunii militare împotriva Ucrainei”, subliniază documentul Comisiei.

Şeful Bisericii Ortodoxe Ruse, sub a cărei jurisdicţie se află în jur de 150 milioane de credincioşi în lume, în principal în Rusia, şi-a înmulţit predicile în care susţine ofensiva rusă în Ucraina.

La 27 februarie, el a vorbit despre o luptă a „forţelor răului” care se opun „unităţii” istorice între Rusia şi Ucraina.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ieri, patriarhul Kirill a făcut noi declarații șocante în cadrul unei predici ținute după slujba de pomenire a răposaților. Șeful bisericii ortodoxe ruse a menționat din nou că țara sa „nu a atacat pe nimeni” și a sugerat populației să îi apere „hotarele sacre”.

#Comisia Europeană #pachet de sancțiuni #Patriarhul Kirill

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.