Există un „risc sever” ca mutația Omicron a coronavirusului să devină varianta dominantă în Europa până la începutul anului viitor și să ducă la accentuarea numărului de spitalizări și de decese, a anunțat Centrul European pentru Prevenirea și Combaterea Bolilor.

Într-un nou raport, ECDC transmite că varianta Omicron, considerată deja îngrijorătoare la nivel global, va deveni, foarte probabil, varianta dominantă în Europa în primele două luni ale lui 2022, depășind varianta Delta.

ECDC spune, totuși, că nu există încă date suficiente pentru a evalua severitatea bolii cauzate de această mutație. Pe de altă parte, chiar dacă severitatea Covid-19 cauzat de Omicron ar fi mai mică, infecțiozitatea extrem de crescută ar putea provoca probleme la fel de mari.

„Este de așteptat ca varianta Omicron să provoace mai multe spitalizări și decese, pe lângă cele deja așteptate ca urmare a răspândirii generalizate a variantei Delta”, transmite ECDC.

De asemenea, agenția europeană mai spune că fără măsuri adiționale de reducere a contactului social și fără administrarea dozelor booster, nivelurile infectării ar putea copleși sistemele sanitare europene.

„Deși ne pregătim de sărbătorile de sfârșit de an, nu putem să renunțăm la vigilență”, a spus Stella Kyriakides, comisara europeană pentru sănătate.

OMS spunea, anterior, că nicio variantă a coronavirusului nu s-a răspândit până acum la fel de rapid ca Omicron.

#COVID-19 #mutatie #Omicron

Premierul armean Nikol Pașinian a afirmat luni, 24 august, că țara sa ar putea trimite în curând cererea sa oficială de aderare la Uniunea Europeană, în contextul în care Erevanul încearcă să se apropie de occidentali și să se îndepărteze de Moscova, scrie hotnews.ro.

Rusia nu vede cu ochi buni ambițiile europene ale acestei foste republici sovietice din Caucaz, pe care îl consideră domeniul său de influență.

Moscova insistă ca Armenia să organizeze mai întâi un referendum asupra aderării sale la UE, incompatibilă cu menținerea sa în alianța lor economică comună, Uniunea economică eurasiatică.

Nikol Pașinian, care a făcut această declarație în fața Parlamentului, a răspuns luni că un referendum nu ar avea sens decât odată ce ar fi posibil „să se evalueze realismul” unei aderări la UE.

Pentru acest lucru, „Armenia trebuie mai întâi să-și depună candidatura la aderare la Uniunea Europeană”, a estimat el.

„Am putea declanșa acest proces într-un viitor apropiat, date fiind în special cererile urgente ale partenerilor noștri din Uniunea economică eurasiatică”, a adăugat Nikol Pașinian, fără a preciza vreo dată.

Președinții rus, belarus, kazah și kârgâz au cerut în luna mai ca Armenia să decidă prin referendum asupra aderării sale la UE sau a menținerii în uniunea lor regională.