Cu ocazia apropiatei sărbători a Mărțișorului, Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală organizează ateliere interactive de confecționare a mărțișoarelor tradiționale, dedicate grupurilor de elevi, turiștilor și tuturor doritorilor de a cunoaște și practicile asociate zilei de 1 Martie.

Mărțișorul – simbol al primăverii, al renașterii naturii, al fertilității și al protecției – a fost înscris în anul 2017 pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității UNESCO, prin efortul comun al României, Bulgariei, Macedoniei de Nord și Republicii Moldova. Această recunoaștere internațională subliniază valoarea universală a tradiției și importanța sa în identitatea culturală a popoarelor din regiune. Păstrarea și transmiterea acestui obicei este esențială pentru menținerea identității noastre culturale, pentru conectarea generațiilor și pentru continuarea unei practici milenare care exprimă bucuria, speranța și armonia cu natura.

În cadrul atelierelor veți învăța tehnicile autentice de realizare a găitanului, a amuletelor, ciucurilor, fundițelor și a altor elemente decorative specifice mărțișorului tradițional, sub îndrumarea mentorilor noștri experimentați și a meșterilor populari invitați la muzeu.

În contextul actual, este deosebit de important ca și diaspora românească din alte țări să nu uite și să continue această frumoasă tradiție, transmițând-o copiilor și nepoților, astfel încât mărțișorul să rămână un simbol viu al originilor noastre oriunde ne-am afla și o mândrie națională. Atelierele se desfășoară cu programare prealabilă, conform graficului de lucru și nomenclatorului de prețuri al Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală.

#atelier #festivalul martisor #martisor #Muzeul

Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, susține că sectorul silvic nu are nevoie de un număr mare de angajați, ci de oameni care își fac corect meseria și sunt cu adevărat interesați de protejarea pădurilor. Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii „Forum” de la Vocea Basarabiei.

Hajder a recunoscut că există problema lipsei de specialiști în domeniu, inclusiv a numărului redus de tineri interesați de studiile în silvicultură. Totuși, ministrul spune că acest lucru nu ar trebui să împiedice restructurarea sistemului.

„Decât să păstrăm un om care are intenții rele și nu își face corect treaba, mai bine fără el. Să rămână oameni cinstiți, care își fac treaba”, a declarat Hajder.

Ministrul a explicat că, în opinia sa, un sistem silvic eficient nu trebuie să fie construit în jurul numărului de angajați și al salariilor acestora, ci în jurul necesităților reale ale pădurilor.

„Noi nu avem nevoie de păduri ca să dăm o tonă de salarii, ca să hrănim o tonă de oameni care lucrează pe spatele ei. Nu ne trebuie să punem presiune pentru salarii pe păduri. Noi trebuie să avem exact atâția oameni cât ne trebuie ca să ajute pădurile”, a spus ministrul.

Hajder a subliniat că, după reorganizarea sistemului, numărul angajaților ar putea fi mai mic, dar aceștia ar trebui să fie mai bine pregătiți și implicați în protejarea pădurilor.